Dispută între transportatori și asiguratori pe valoarea daunelor RCA: 25% zice COTAR, 75% afirmă UNSAR

Data:

Dispută între transportatori și asiguratori pe valoarea daunelor RCA: primii susțin că acestea nu ajung la mai mult de 25% din valoarea poliței de asigurare obligatorii, cei din urmă afirmă că se duce până la 75%.

Dispută între transportatori și asiguratori pe valoarea daunelor

Doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii, susține Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

Organizaţia afirmă, într-un comunicat de presă, că numărul de daune RCA nu a crescut, ci a scăzut semnificativ, din anul 2019 până în anul 2022, de la 400.358 de accidente la 341.470 de accidente.

„Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (…) atrage atenţia asupra faptului că situaţia reală din piaţa asigurărilor obligatorii RCA este cu totul alta faţă de cea prezentată până acum.

Doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii. În ţările civilizate din UE, cheltuielile asiguratorilor sunt între 15-30%. Uniunea Asigurătorilor din România (…), care din banii românilor reprezintă firmele de asigurări, ar trebui să aibă curajul să spună adevărul care stă în spatele dublării preţului la RCA, în ultimii 2 ani, precum şi ce stă în spatele aşa-ziselor creşteri ale despăgubirilor pretinse a fi achitate de piaţa de asigurări din România”, precizează COTAR.

Citește și: Fermierii și transportatorii au ajuns la acord cu Ministerul Transporturilor. Ce a promis Grindeanu

COTAR: Cheltuieli cu despăgubirile sunt de 539 de lei. 1.400 sunt cheltuieli administrative

Cel mai recent raport publicat de ASF, în luna decembrie 2023, citat în comunicatul Confederaţiei, arată faptul că, în anul 2019, au avut loc 400.358 de daune RCA pentru care firmele de asigurări au achitat despăgubiri în cuantum de 3.707.052.708 lei.

În anul 2022, s-au consemnat 341.470 de daune RCA, cu despăgubiri achitate în valoare de 2.955.405.657 lei.

„Exemple: autovehicul de capacitate cilindrică mai mică de 1.200 cmc, persoană cu vârsta sub 30 de ani, cheltuielile cu despăgubirile incluse în preţul RCA (prima de risc) sunt de 539 lei, iar la această valoare sunt introduse diverse costuri administrative ale firmelor de asigurări, preţul final de referinţă ajungând la 1.939 lei (prima brută de referinţă).

Cheltuielile cu despăgubirile sunt de 539 lei, la care prea-cinstitele firme de asigurări au diverse alte cheltuieli de încă 1400 de lei. Cheltuielile uriaşe cu despăgubirile reprezintă în acest caz 28% din preţul RCA.

Diferenţa de 72% o reprezintă alte cheltuieli administrative ale firmelor de asigurări suportate de către şoferul român”, notează COTAR.

UNSAR: Din 100 lei încasați pe RCA, 77.3 lei merg către daune

„O asociație care nu are competențe pe zona de asigurări a transmis astăzi în spațiul public un nou comunicat de presă care pare a urmări să amplifice tensiunile în societate și să politizeze discuția în legătură cu un subiect pur tehnic. Este greu de înțeles această persistență conflictuală de a prezenta denaturat realitatea și de a escalada o problemă, în detrimentul soluționării sale.

Nu putem să nu ne întrebăm: dacă asigurările RCA sunt atât de profitabile, așa cum se afirmă constant, care este motivul pentru care doar 6 asigurători locali dintr-un total de 25 de companii sunt activi pe piața RCA?”, a reacționat Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

UNSAR susține că este falsă afirmația că doar 25% din prețul poliței RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asiguratorii.

Din 100 lei încasați pe RCA, 77.3 lei merg către daune, arată datele oficiale ale ASF. 

Astfel, rata daunei RCA din România, adică raportul dintre daunele plătite și primele brute subscrise, era printre cele mai mari din Europa în 2022 (pag. 27).

Adică de 3 ori mai mare decât, eronat, se spune în comunicatul acelei asociații.

Restul reprezintă cheltuieli de achiziție și administrare, taxe și contribuții către Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție și către alte organisme instituționale etc. – așa cum detaliem în cele de mai jos”, afirmă Uniunea.

Citește și: Protestul fermierilor și transportatorilor. Ce vor: benzină gratis ca în Venezuela, fără ITP la camioane

„Principala cheltuială a companiilor de asigurări este plata daunelor”

UNSAR neagă și faptul că „în țările civilizate din UE, spre deosebire de România, cheltuielile asiguratorilor sunt între 15-30%”.

Conform raportului ASF, rata cheltuielilor pentru achiziție și administrare pentru RCA este de 26.97% (pag. 31), și NU de 75% – în scădere de la 32.59% la semestrul 1 2022 și de la 33.12% la semestrul 1 2021.

Principala cheltuială a companiilor de asigurări este, a fost și va fi cea cu plata daunelor, în vederea onorării obligațiilor asumate față de clienți. Totodată, prin plata de despăgubiri importante, de aproape 5 milioane euro în fiecare zi calendaristică (și asta doar în 2022), asigurătorii din România vin în sprijinul oamenilor și companiilor. 

Chiar dacă se dorește defăimarea imaginii României și a pieței de asigurări din țara noastră, din punct de vedere al cheltuielilor, industria de asigurări se încadrează exact în intervalul de 15-30%. Problema nu este aici, ci ține, printre altele, de frecvența accidentelor rutiere și de dauna medie”, afirmă UNSAR.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: INQUAM_Photos_Octav_Ganea

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related