NATO 3.0 înseamnă o schimbare majoră a Alianței, dar Bucureștiul nu pare să sesizeze mutările de pe noua hartă. Așa că merge la summitul NATO de la Ankara, care începe astăzi, cu aceleași obiective ca anul trecut.
NATO 3.0 înseamnă, după definiția simplificată a secretarului american al Apărării Pete Hegseth, o nouă formulă post-Război Rece, care pune accentul pe capabilitățile militare reale pregătite să descurajeze amenințările de pe continentul european și care este condusă de europeni, nu de SUA. Alianța urmează deci să depășească rapid ceea ce fusese definit anul trecut ca NATO 2.0. În 2025 se punea problema redefinirii rolurilor Statelor Unite și Europei prin preluarea unei mai mari responsabilități pe umerii continentului, inclusiv răspunsul față de amenințările Rusiei. Totuși, Statele Unite, deși au făcut un pas în spate, au continuat să furnizeze sprijin în zonele în care europenii au lacune: apărarea aeriană strategică, apărare nucleară și servicii avansate de intelligence, în plus, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, care a fost mereu un american, urmează să predea comanda unui general european.
Dacă NATO 2.0 pregătea mai multă independență pentru Europa și mai puține cheltuieli pentru SUA, NATO 3.0 înseamnă deja mult mai puține trupe americane pe continent, responsabilitate militară pentru apărare aproape integrală europeană, cheltuieli în creștere pentru statele europene și o mai bună organizare defensivă.
Cum e afectată România de o posibilă Alianță Nord-Atlantică în formatul 3.0? Ce propune Nicușor Dan la summitul NATO de la Ankara? Care e strategia țării pe mai departe? Președintele român vrea „să accentueze” la Ankara „importanța continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre” și „întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic” la întâlnirea cu șefii de stat și de guvern ai statelor NATO.
Continuarea, în Deutsche Welle
(Sursa foto: NATO)
