În Ucraina, fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov a cerut organizarea de alegeri, în ciuda războiului. Este primul înalt demnitar care să pună problema alegerilor, o temă favorită de altfel și a propagandei ruse, deși Fedorov cu greu poate fi bănuit de a face jocul Kremlinului.
Fost ministru al digitalizării înainte de a prelua Apărarea, Fedorov spune că exerciţiul electoral este absolut necesar pentru a „restaura procesul democratic”.
Într-un apel difuzat pe Youtube, Fedorov denunță corupţia şi „criza de guvernare” din Ucraina. Apelul a fost difuzat la câteva ore după ce preşedintele Volodimir Zelenski a cerut Parlamentului să confirme numirea noului ministru al Apărării, Evghenii Chmara.
Citește și: Fostul ministru ucrainean al Apărării cere alegeri în timpul războiului, sfidându-l pe Zelenski
Val de critici: alegeri pe timp de război sunt „alegerile lui Putin”
Apelul neașteptat al lui Fedorov pentru organizarea de alegeri a provocat imediat reacții din întreg spectrul politic.
Fără invazia rusă și instituirea legii marțiale, Ucraina ar fi trebuit să organizeze alegeri parlamentare în octombrie 2023 și alegeri prezidențiale în martie 2024. Cele două scrutine au fost suspendate deoarece legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, instituită după invazia rusă din februarie 2022.
Criticii au invocate evident legea marțială, dar și faptul că ar fi imposibil de organizat în condiții de război, că ar servi intereselor Rusiei și ar alimenta diviziunile într-un moment în care unitatea națională rămâne esențială.
Președintele Volodimir Zelenski continuă să se bucure de un sprijin larg în calitate de lider pe timp de război, iar aliații săi au subliniat că, indiferent de frustrările din societate, războiul și considerentele de securitate națională sunt mai importante decât transparența.
Ascensiunea lui Fedorov ca potențial rival al lui Zelenski a fost accelerată de demiterea sa surprinzătoare din funcția de ministru al Apărării, luna trecută. În vârstă de 35 de ani, acesta și-a construit o bază solidă de susținere prin rolul avut în dezvoltarea utilizării noilor tehnologii de către Ucraina – de la atacuri cibernetice la drone – pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.
Citește și: Zelenski riscă un autogol: demiterea ministrului Apărării declanșează proteste la Kiev
Îndepărtarea sa din funcție a provocat imediat proteste, mii de oameni au ieșit în stradă unde au cerut reinstalarea lui Fedorov si explicații din partea președinteleui.
„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-un stat în care nu înțeleg de ce sunt luate anumite decizii. De ce unele reforme avansează, în timp ce altele sunt blocate. De ce deciziile necesare astăzi pe front petrec luni întregi circulând prin birourile guvernului”, a spus Fedorov în mesajul video.
„Este periculos atunci când în societate apare sentimentul că principalul criteriu pentru o numire nu este profesionalismul, rezultatele sau capacitatea de a transforma țara, ci loialitatea personală față de sistem”, a adăugat fostul ministru, care el însuși fusese considerat timp de șapte ani un aliat fidel al lui Zelenski.
Criticii
Un înalt oficial din cadrul administrației prezidențiale ucrainene, care a primit permisiunea de a vorbi sub protecția anonimatului despre declarațiile lui Fedorov, a respins criticile potrivit cărora președintele ar trebui să-și explice public deciziile.
„Președintele nu poate pur și simplu să explice publicului, în timpul războiului, de ce face anumite numiri, deoarece acestea țin de securitatea națională. Iar el are dreptul să decidă pe cine numește ministru al Apărării și pe cine demite”, a spus oficialul, citat de Politico.
Acesta a ironizat și posibilitatea organizării unor alegeri în condițiile atacurilor devastatoare ale Rusiei: „Să mai așteptăm un atac masiv cu rachete balistice rusești și apoi să mergem la vot”, a spus oficialul sarcastic.
Olga Aivazovska, șefa organizației ucrainene de monitorizare a alegerilor OPORA, a subliniat, la rândul său, obstacolele practice în calea organizării unui scrutin, afirmând că există „sute de scenarii și acțiuni” prin care Rusia ar putea încerca să submineze procesul electoral.
Roman Lozinski, deputat al partidului liberal de opoziție Holos și vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru organizarea administrației de stat, avertizează că apelul la alegeri s-ar putea dovedi profund dezbinător.
„Nu există nimic pozitiv pentru țară. Nu vă bucurați că veți avea candidați la alegerile postbelice. Întreabarea este dacă mai sunteți în viață, ca să mergeti la vot”, a spus el. „Oamenii înțeleg că alegerile în timpul războiului sunt în mâinile inamicului. Că va fi un război al tuturor împotriva tuturor.”
Chiar și unul dintre liderii mișcării de protest, veteranul de război Dmytro Koziatînski, a declarat că nu dorește organizarea alegerilor în timpul războiului.
„Și eu mă tem foarte mult de dezbinarea societății în timpul procesului electoral și de modul în care acest lucru ar putea afecta desfășurarea războiului”, a spus el.
Volodimir Fesenko, analist politic din Kiev, a recunoscut că Zelenski s-a obișnuit să „acționeze ca în mediul de afaceri”, printr-un stil caracterizat de „conducere personală” și „decizii rapide”, dar a argumentat că președintele nu se comportă, în această privință, foarte diferit de alți lideri internaționali importanți.
„Când criticii săi spun că ar trebui să numească profesioniști în locul oamenilor loiali, au dreptate, dar în același timp sunt naivi. Chiar și în Occident, dacă nu vorbim despre guverne de coaliție, o asemenea abordare nu funcționează. Orice politician important (…) și cu atât mai mult într-o țară ca a noastră, își va numi oameni de încredere”, a adăugat Fesenko.
Alegeri pe timp de război, o idee de inspirație MAGA?
Faptul că alegeri pe timp de război ar juca în mâinile Kremlinului a fost invocat de toți criticii. Mai puțin s-a vorbit despre faptul că Fedorov, fost ministru al digitalizării, ar fi un apropiat al miliardarului tech, Elon Munsk, unul din marii susținători ai președintelui american Donald Trump.
Donald Trump a pus direct sub semnul întrebării legitimitatea politică a lui Volodimir Zelenski și a cerut alegeri în Ucraina în februarie 2025, în contextul în care administrația sa încerca să deschidă negocieri rapide cu Rusia pentru încheierea războiului.
Declarațiile au venit după ce Trump și Zelenski intrau într-un conflict public tot mai deschis privind negocierile de pace și, în special, după ce Kievul a respins prima variantă a acordului privind resursele minerale ucrainene propusă de administrația americană.
Pe 19 februarie 2025, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj extrem de dur în care l-a numit pe Zelenski „un dictator fără alegeri” („a Dictator without Elections!!”). Trump a susținut că mandatul lui Zelenski s-a încheiat și că acesta refuză să organizeze alegeri.
Un ego prea mare?
Departe de a consolida viitorul politic al lui Fedorov, apelul său pentru organizarea alegerilor s-ar putea chiar întoarce împotriva lui.
Economistul Timothy Ash, care scrie frecvent despre Ucraina, a sugerat că fostul ministru a comis „o eroare politică extraordinară de judecată”, pe care unii ar putea să o folosească împotriva lui dacă va candida vreodată la președinție.
Ash s-a întrebat de ce ridică Fedorov această problemă. „Este pentru că este apropiat de aliații din domeniul tehnologiei ai lui Trump, precum Elon Musk, care au promovat narațiunea Kremlinului privind alegerile din Ucraina? Este din cauza propriilor ambiții politice și a dorinței de a profita de impulsul pe care l-a câștigat în urma demiterii sale din funcția de ministru al Apărării?”
„Dar trebuie să spun că mi se pare o eroare politică extraordinară de judecată, pe care unii ar putea-o folosi împotriva lui dacă va candida vreodată la președinție. Pare un fel de sinucidere politică din partea lui Fedorov”, a conchis economistul.
