Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov (foto), a cerut organizarea de alegeri chiar și în timp de război, într-un discurs surprinzător susținut marți, afirmând că Ucraina se confruntă cu o criză de guvernare.
Apelul lui Fedorov, transmis într-un mesaj video publicat pe YouTube, este prima cerere de acest fel formulată de o importantă figură politică ucraineană de la începutul invaziei ruse la scara largă din 2022.
„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia”, a declarat Fedorov. „Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să-și reia procesul democratic deplin chiar și în condițiile unui război de lungă durată.”
Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul războiului.
În vârstă de 35 de ani, Fedorov a fost mult timp un aliat al lui Zelenski, până la demiterea sa neașteptată din funcția de ministru al Apărării, în iulie, la numai șase luni după numirea sa, când promisese reforme ample.
La scurt timp după demitere, Fedorov l-a criticat public și dur pe comandantul-șef al Forțelor Armate, Oleksandr Sîrski, scoțând la iveală ruptura profundă dintre cei doi și viziunile lor diferite asupra modului în care ar trebui purtat războiul.
Mii de ucraineni au ieșit atunci în stradă pentru a cere demiterea lui Sîrski – un comandant militar considerat reprezentant al vechii generații și criticat pentru pierderile grele suferite de trupele ucrainene pe front – precum și reinstalarea lui Fedorov.
Deși Zelenski a spus că l-a demis pe Fedorov din cauza incapacității acestuia de a colabora cu Sîrski, președintele l-a demis la scurt timp și pe șeful armatei, în urma presiunii publice.
Protestele în sprijinul lui Fedorov au continuat în ultima lună, deși și-au pierdut din amploarea inițială. La Kiev participă în continuare, în mod regulat, câteva mii de persoane.
Fedorov nu a spus în discurs că intenționează să candideze la alegeri. Un sondaj recent arată însă că fostul ministru l-ar învinge fără probleme pe Zelenski într-un eventual tur doi, în care primii doi candidați la președinție se confruntă direct.
Provocare directă pentru Zelenski
Declarația lui Fedorov a venit la doar câteva ore după ce Zelenski a confirmat că a cerut Parlamentului să-l confirme în funcția de ministru al Apărării pe Evheni Hmara.
În ceea ce pare a fi o provocare deschisă la adresa președintelui, Fedorov a afirmat că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”.
„Prea des, vechiul sistem funcționează după propriile reguli. Se protejează pe sine. Se teme de schimbare”, a spus el.
Fără să nominalizeze persoane, Fedorov a criticat corupția din administrație, despre care a afirmat că afectează efortul de război al Ucrainei.
Fostul ministru a declarat recent că este de părere că reforma sistemului de achiziții al Ministerului Apărării, responsabil pentru contracte de miliarde de dolari pentru echipamente militare, a contribuit la demiterea sa.
Biroul președintelui Zelenski nu a comentat imediat declarațiile lui Fedorov.
Citește și: Zelenski riscă un autogol: demiterea ministrului Apărării declanșează proteste la Kiev
Numit la doar 28 de ani în funcția de ministru responsabil de digitalizarea Ucrainei, Fedorov a fost cel mai tânăr ministru din istoria țării. A rămas șase ani în fruntea acestui domeniu și a fost ultimul membru rămas în guvern din primul cabinet al lui Zelenski, format în 2019.
În fruntea Ministerului Transformării Digitale, Fedorov a fost unul din arhitecții revoluției tehnologice care a schimbat radical modul cum este dus acest război, lung de peste patru ani: utilizarea dronelor.
Tehnologia care permite Ucrainei să atace ținte adânc în interiorul Rusiei.
Fedorov a devenit mult mai cunoscut și popular după numirea, în ianuarie, la conducerea Ministerului Apărării, instituție vastă pe care a promis imediat să o reorganizeze pe baza datelor și a tehnologiei.
Pe cine a deranjat Fedorov?
Spre deosebire de predecesorii săi, Fedorov a prezentat public o strategie pentru înfrângerea Rusiei bazată pe uzura adversarului și superioritate tehnologică.
„Oamenii noștri sunt de mult pregătiți pentru o țară diferită”, a spus Fedorov în mesajul său. „Acum, statul nostru trebuie să devină demn de oamenii săi.”
Alegeri pe timp de război?
Artem Bronjucov, analist politic ucrainean, s-a întrebat dacă organizarea alegerilor ar fi realistă sub bombardamentele rusești.
„Astăzi nu există o înțelegere clară cu privire la modul în care poate fi garantată securitatea oamenilor în condițiile unui război la scară largă”, a declarat el pentru The Guardian.
Analistul precizează că din ce în ce mai mulți ucraineni își doresc alegeri, dar numai după încheierea fazei active a războiului.
Ucraina rămâne „o democrație aflată în război”, lucru demonstrat chiar de protestele izbucnite după demisia lui Fedorov din guvern.
Un sondaj realizat la începutul acestei luni arată că fostul ministru s-ar clasa pe locul al treilea în primul tur al unor alegeri prezidențiale, cu 13,1% din intențiile de vot, după Zelenski, cu 22,3%, și fostul comandant al Forțelor Armate, actualul ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, cu 21,4%.
Același sondaj, realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis, arată că Zelenski ar pierde apoi turul al doilea atât în fața lui Fedorov, cât și în fața lui Zalujnîi. Ucraina utilizează un sistem electoral în două tururi pentru alegerile prezidențiale.
Dacă Ucraina ar organiza alegeri, ar trebui să țină cont de faptul că milioane de oameni au părăsit țara sau au fost strămutați de la începutul războiului, iar peste un milion de persoane servesc în forțele armate, multe dintre ele fiind desfășurate pe front.
În plus, aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei este controlat de Rusia, ceea ce ar face organizarea scutinului extrem de complicată. S-ar pune serios si problema legitimității votului.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
