INTERVIU În Ucraina, și scriitorii sunt gata de luptă: „Dacă ne atacă, voi face tot ce pot împotriva lor”

Data:

spot_img

Vladimir Putin nu vrea să accepte că Ucraina se îndepărtează de Moscova, dar războiul nu face decât să amplifice dorința ucrainenilor de a se apropia de Occident.

Ucraina a introdus legi dure împotriva propagandei rusești, tot mai mulți ucraineni refuză să mai vorbească în rusă – în trecut acest lucru era firesc, iar opțiunea pentru pentru NATO este tot mai puternică.

Iuri Andruhovici, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori ucrainieni și un publicist activ la Kiev, a explicat într-un interviu pentru PressHUB cum e să trăiești de ani de zile în război și sub amenințarea unui nou atac. Și de ce sunt dispuși tot mai mulți cetățeni ai Ucrainei să lupte cu arma împotriva militarilor ruși.

PressHUB: Care este starea de spirit a ucrainenilor, în contextul conflictului cu Rusia și a unui nou potențial atac asupra Ucrainei. Sunteți optimist că nu va avea loc o nouă invazie sau, din contră, sunteți pregătit pentru amplificarea războiului?

Iuri Andruhovici: Cred că nu avem de ales între optimism și pesimism. Sincer să fiu, oricum ai privi, nu poți fi decât pesimist. Dacă nu va exista o invazie rusă, asta înseamnă că Putin este complet mulțumit – pentru că a preluat controlul deplin asupra viitorului nostru și perspectiva euro-atlantică pentru Ucraina este deocamdată (sau pentru totdeauna) închisă.

Dacă va fi o invazie, asta înseamnă un mare război. Dar această a doua opțiune reprezintă cel puțin o șansă de a-l slăbi pe Putin și sistemul său. În ultimele luni, ucrainenii au tot repetat o glumă veche și cinică: „Sfârșitul oribil este mai bun decât groaza fără sfârșit”.

Desigur, încă credem că este doar o cacealma și Rusia nu va risca cu viața propriilor soldați. Pe de altă parte, Rusia nu a fost niciodată deosebit de atentă cu viața oamenilor săi. Aceasta este problema: nu putem spera că va exista în Rusia un val uriaș de proteste împotriva acestui război.

Citește și: Peste 2.000 de intelectuali și activiști pentru drepturile omului din Rusia îi cer lui Putin să nu atace Ucraina

Credeți că puterile occidentale ajută cu adevărat Ucraina în acest conflict?

Da, ajută. În primul rând, cu arme și bani. Există un canal cu adevărat imens de ajutor militar din SUA, Marea Britanie și de la alți membri NATO. Amploarea acestui ajutor este pur și simplu uluitoare.

Desigur, ne ajută și pe cale diplomatică. Cred că există niște rezultate pozitive. Putin vede că Ucraina nu este lăsată singură, la dispoziția sa.

Dar probabil vă referiți la intervenția militară directă a trupelor occidentale în cazul unui mare război. Bine, este o întrebare deschisă. Astăzi, NATO spune „nu”, dar răspunsul suplimentar depinde de cât de brutală va fi invazia rusă, cât de masivă etc. Și, nu în ultimul rând, cât va reuși Ucraina să se apere singură.

Vorbim despre o nouă invazie, dar, de fapt, războiul nu s-a oprit din 2014. Ce înseamnă acest război de 8 ani pentru Ucraina și pentru oamenii ei? După cum am citit, peste 10.000 de ucraineni au murit deja în acest conflict.

Cred că numărul este mai mare – aproximativ 14.000 de oameni.

Cum a afectat războiul viața de zi cu zi a ucrainenilor în afara regiunilor separatiste?

Știți, a fost un an 2014 foarte greu, practic nu am avut o armată la începutul acelui război, dar am reușit să o creăm în primele luni și să eliberăm 70% din teritoriile din Est ocupate de mercenarii ruși.

Apoi a avut loc adevărata mare invazie rusă la sfârșitul lui august 2014. Cea mai fierbinte fază a acestui război s-a încheiat în februarie 2015. Tot ceea ce a fost mai târziu (și până în prezent) este un fel de mic război sau, să spunem, un armistițiu rău.

Cum suntem afectați? Desigur, în diferite perioade arăta diferit. Nu a fost niciodată o panică sau ceva de genul acesta. Am încercat să ne trăim viața normal, dar nu uităm de amenințarea rusă.

Am început să vorbim mai mult ucraineană și mai puțin rusă. Am devenit o țară în care 60% din populație vrea ca Ucraina să fie membră NATO. Și armata noastră a căpătat cea mai mare autoritate în opinia publică ucraineană.

Din 2014, Ucraina a implementat o mulțime de măsuri împotriva propagandei rusești. Care au fost cele mai importante? Au funcționat?

Cred că da. Mai ales cele referitoare la televiziunea rusă și unele rețele de socializare. Desigur, nu pot spune că nu există nicio urmă de propagandă rusă în spațiul nostru public. Această mașină rusească este prea uriașă pentru un astfel de finisaj în grabă. Aceasta este o realitate care poate fi eliminată doar treptat.

Cea mai bună accelerare este atunci când Putin ne atacă consistent. În acest fel, el lucrează în mod paradoxal împotriva propriei sale propagande.

Citește și: România a mai avut „liste negre” cu jurnaliști și în interbelic. Nu s-au terminat bine

Care este sentimentul general în Ucraina despre Rusia?

Să mergem pe căi diferite. Tu preferi dictatura și Eurasia, noi preferăm democrația și Europa. Suntem națiuni diferite, culturi diferite, tu nu vrei să fii european, dar noi da. Du-te acasă, pleacă din Donbass și Crimeea – și într-o zi poate te vom ierta pentru toate crimele tale împotriva noastră.

Asta este opinia generală.

Cum e să trăiești cu spectrul războiului din viața ta?

Am aproape 62 de ani. Exact jumătate din acești ani (din 1991) i-am petrecut în țara mea independentă ucraineană. Apariția noii Ucraine libere a fost unul dintre cele mai fericite momente din viața mea. Nu îmi pot imagina să fiu din nou într-un stat rus. Dacă ne atacă, voi face tot ce pot împotriva lor. Orice altceva este mai puțin important.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related