Justiția a lucrat des în favoarea inculpaților, arată Curtea de la Luxemburg iar extracția de rente din sectorul public a fost încurajată prin închiderea a 10.000 de dosare, spune consilierul guvernatorului BNR.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a acuzat Înalta Curte de Casație și Justiție că a mărit riscul de impunitate la fraude, adică furtul, corupția, abuzul în serviciu nu au mai fost pedepsite o vreme, fiindcă multe dosare s-au prescris. În România, salvarea clienților politici, dar nu numai, a devenit o regulă, pe care Curtea de la Luxemburg nu a reușit să o schimbe, deși a intervenit de mai multe ori. Țara e pe cale să intre în faliment, dar banii cu care poate fi salvată sunt lăsați la voia întâmplării de o Justiție care funcționează în sens invers. 4% din PIB, adică 15 miliarde de euro sunt bani necolectați. Înseamnă două treimi din deficitul bugetar estimat acum la 6,2% din Produsul Intern Brut. Șefa Parchetului European, Codruța Kövesi a declarat că dosarele în lucru pe care le are din România includ un prejudiciu de circa 6 miliarde de euro. Justiția autohtonă nu pare să se ocupe de amănunte de acest fel și nici de salvarea țării, ci mai degrabă de propriile beneficii și aplicarea amnistiei pe care politicienii n-au reușit să o impună prin lege.
Lecția învățată de politicieni după Ordonanța 13/2017
Într-un fel, sistemul politico-juridic autohton a obținut în ultimii ani mult mai mult decât reușeau Sorin Grindeanu & Liviu Dragnea în 2017 prin vestita Ordonanță de Urgență Numărul 13, care dezincrimina abuzul în serviciu sub pragul de 200.000 de lei. Altfel spus, ce se fura până la acest prag să nu mai fie considerată faptă penală. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a opri acea ordonanță emisă „noaptea ca hoții”. Între timp, multe s-au reglat prin procese, decizii la Înalte Curți și CCR și acceptări tacite în parlament: rezultatul este că, doar în ograda Direcției Naționale Anticorupție (DNA) peste 7000 de dosare penale au fost închise folosindu-se de mecanismul prescripției între 2022 și 2025, cu un prejudiciu de aproape 200 de milioane de euro. Prescripția răspunderii penale este termenul după care fapta nu mai poate fi pedepsită. Termenul curge de la data faptei. Ca dosarele complexe să nu expire în timpul anchetei, legea prevede întreruperea prescripției în diferite momente ale anchetei, adică un act de procedură care oprește ceasul. Înalta Curte inclusiv cu sprijinul Curții Constituționale au făcut din neîntreruperea prescripției un instrument de salvare pentru mulți clienți politici acuzați de corupție.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Beșu îi răspunde lui Alin Ene: „Pare că deja are opinii despre dosarul meu disciplinar”
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
