În timp ce șeful CIA, John Ratcliffe, s-a dus scurt la Moscova pentru contacte cu serviciile ruse de informații, Kremlinul se confruntă cu semnale tot mai clare că influența Rusiei se erodează: Ungaria lui Péter Magyar se distanțează de politica pro-Moscova a lui Viktor Orbán, iar Armenia, unul dintre aliații tradiționali ai Rusiei, face pași spre UE și anunță că îi va primi pe rușii care fug de o eventuală nouă mobilizare.
Guvernul rus a confirmat vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe. Potrivit Kremlinului, vizita a fost dedicată unor „contacte între serviciile de informații”. O întâlnire cu Vladimir Putin nu a avut loc.
După ce inițial Kremlinul a susținut că nu știe nimic despre vizită, aceasta a fost în cele din urmă confirmată. Directorul CIA, John Ratcliffe, s-a aflat într-adevăr la Moscova, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru The Washington Post. Potrivit acestuia, Ratcliffe a venit în capitala Rusiei pentru contacte „între serviciile de informații”.
Peskov a declarat agenției ruse Interfax că între șeful CIA și președintele rus Vladimir Putin nu a avut loc nicio întâlnire. El nu a oferit detalii despre subiectele discutate de Ratcliffe cu oficialii ruși.
Ultima vizită a unui director CIA la Moscova a avut loc în 2021, când funcția era ocupată de William Burns, care s-a întâlnit atunci și cu Putin, reamintește ARD. Burns fusese trimis de președintele american Joe Biden pentru a încerca să prevină escaladarea conflictului din Ucraina. Rusia și-a lansat însă invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022. Și după declanșarea războiului au continuat contactele între serviciile de informații și structurile militare ale celor două țări.
Deocamdată, există doar speculații cu privire la motivul celei mai recente vizite a șefului CIA. Una dintre ipotezele vehiculate pe scară largă este că Ratcliffe ar fi încercat să avertizeze Rusia în legătură cu o nouă escaladare a războiului din Ucraina și extinderea războiului hibrid pentru a testa reacția NATO. Unii experți consideră posibilă și o legătură cu războiul din Iran. Mai există speculația că ar fi negociat un nou schimb de prizonieri.
Aliați, formali sau informali, se distanțează de Rusia
Guvernul ungar condus de premierul Péter Magyar, aflat la putere din luna mai, consideră Rusia o amenințare, o schimbare radicală față de politica lui Viktor Orban, unul din ultimii aliați europeni ai Moscovei.
„Comportamenul Rusiei reprezintă o amenințare pentru Ungaria, Europa și ordinea globală.” Într-un document adresat Adunării Generale ONU și semnat de Magyar, Ungaria condamnă „agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și afirmă că „sprijină pe deplin suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute la nivel internațional”.
Ungaria recunoaște totodată dreptul Ucrainei vecine de a se apăra, se arată în document. Totodată, sprijină toate eforturile care pot duce la negocieri pentru „o pace durabilă și garanții de securitate pe termen lung” pentru Ucraina. În noaptea de marți spre miercuri, documentul a fost publicat în Monitorul Oficial al Ungariei.
Condamnarea Rusiei reprezintă evident o ruptură cu politica lui Orban, care urmase o linie mai degrabă favorabilă Moscovei, obstrucționase sancțiunile UE împotriva Rusiei și desfășurase campanii de denigrare a Ucrainei. Între timp, guvernul condus de Péter Magyar a soluționat, în cadrul unor negocieri bilaterale, majoritatea problemelor litigioase din relația cu Ucraina, inclusiv chestiunea drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană de frontieră Transcarpatia.
Ce nu s-a schimbat radical, este poziția față de posibila aderare a Ucarinei la Uniunea Europeană: guvernul Magyar rămâne la fel de ostil acestor planuri, dar nu s-a mai opus deschiderii oficiale a negocierilor de aderare. Din motive pragmatice, avea nevoie ca Bruxellesul să elibereze cele 10 miliarde de euro din planul de redresare post-Covid, care fuseseră înghețate ca reacție la derapajele democratice ale regimului Orban.
Oricum, fiecare din cele șase grupări de capitole de negociere, așa-numitele „cluster”, se deschid dar se și închid numai cu aprobarea unanimă a țărilor membre în UE. Armenia, până de curând aliata de neclintit a Rusiei în Caucazul de sud, a anunțat recent că intenționează să depună cerere oficială de aderare la UE.
Citește și: Armenia, între Moscova și Bruxelles: drumul spre UE începe să prindă contur – PRESShub
Pe 25 august a mai facut un pas simbolic: Alen Simonyan, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, a declarat pentru postul independent rus Dojdi (TV Rain) că, în cazul unei noi mobilizări în Rusia, autoritățile armene nu îi vor întreba pe rușii care intră în țară de ce au venit.
„Bine ați venit în Armenia”, a spus Simonyan, adăugând că Armenia „nu va împiedica în niciun fel” intrarea lor și că, dacă va fi necesar, le va oferi ajutor. Pentru moment, este o declarație politică neformalizată în vreo lege sau regulament.
