În ultimele săptămâni, războiul „dronelor” s-a intensificat între Ucraina si Rusia, cu consecințe palpabile pentru întreaga regiune, mai ales țările NATO de pe Flancul Estic: drone „rătăcite”, drone deturnate, blocarea practic a rutelor comerciale din Marea Neagră, cu perspectiva unei crize alimentare la scară globală, întreruperi temporare în livrările de țiței inclusiv către România.
Toate au pus în umbră războiul convențional de tranșee, dus de Rusia în estul Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă a țării vecine. Încă din septembrie 2022, Moscova a anunțat anexarea celor patru regiuni ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, după organizarea unor așa-zise referendumuri. Nici până astăzi, după mai bine de patru ani de război, nu le controlează în totalitate.
Reuters relata, pe baza declarațiilor autorităților ruse, că Moscova ar controla 83–85% din regiunea Donețk și, împreună cu controlul aproape total asupra Luganskului, peste 90% din întregul Donbas. În Herson si Zaporojie, regiunea unde se află și cea mai mare centrală nucleară europeană aflată deja sub administrație rusă, cifrele estimative sunt mai modeste, circa 75% din teritoriul ucrainean sub control rusesc.
În pofida pierderilor extrem de ridicate suferite de armata rusă pe front (zeci de mii de militari morți și răniți pe lună, arată estimări occidentale), președintele rus Vladimir Putin nu dă niciun semn că ar renunța la ambițiile sale teritoriale extinse.
„Țară, țară, vrem soldați!”
Ofensiva de vară nu a adus avansul sperat și, în aceste condiții, se pune acut întrebarea: de unde să mai găsească soldați?
„Problema Kremlinului este că din ce în ce mai greu să găsească oameni dispuși să lupte, chiar și pentru sume imense de bani”, apreciază Aleksei Tabalov, activist pentru drepturile omului și directorul unei organizații care îi sprijină pe recruții ruși, într-un interviu cu The Guardian.
Ultima campanie oficială de mobilizare ordonată de Putin a fost în septembrie 2022, când o serie de înfrângeri pe front au obligat Kremlinul să cheme sub arme aproximativ 300.000 de rezerviști pentru a stabiliza frontul. A fost oricum o mobilizare selectivă.
De atunci, Moscova a evitat o nouă mobilizare, extrem de nepopulară, bazându-se în principal pe contracte militare bine plătite.
Recrutarea pe contracte bănoase
În toți acești ani, Rusia a recrutat aproximativ 1,3 milioane de militari pe bază de contract. În special bărbaților din regiunile mai sărace li s-au oferit prime de înrolare și salarii care pot echivala cu veniturile pe mai mulți ani în localitățile lor de origine, precum și despăgubiri substanțiale pentru familiile celor uciși.
Așa a apărut și industria macabră a „văduvelor negre” sau de circumstanță, femei care se căsătoresc cu militari recrutați prin contract, pentru a moșteni despăgubirile substanțiale plătite de stat în caz că rămân văduve.
Pierderile uriașe obligă însă Rusia să găsească în continuare soldați într-un ritm ridicat. Estimările occidentale indică peste 30.000 de militari ruși uciși și răniți în fiecare lună, pierderi asociate și cu tactica de uzură folosită de armata rusă, care trimite repetat mici grupuri de asalt înainte, în pofida pierderilor grele.
Potrivit calculelor lui Janis Kluge, expert în Rusia la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), Moscova recrutează în prezent aproximativ 1.000 de militari pe zi. Cei mai mulți dintre noii recruți sunt astfel folosiți pentru completarea unităților decimate, și nu pentru extinderea capacității ofensive a Rusiei.
Ceea ce nu permite nici o rezervă.
Loteria macabră a tinerilor ruși
Situația readuce în discuție posibilitatea unei noi mobilizări.
Oficialii ruși de rang înalt au respins informațiile privind o mobilizare iminentă. Fostul președinte Dmitri Medvedev le-a calificat drept „absurde” și drept o „provocare mincinoasă” din partea Ucrainei.
Cu toate acestea, teama unei noi mobilizări a început să reapară în conversațiile de zi cu zi din Rusia, relatează The Guardian. Pe grupurile de Telegram circulă intens zvonuri despre o posibilă mobilizare și sfaturi privind obținerea scutirilor sau evitarea recrutării. Unii speculează că o nouă mobilizare ar putea fi anunțată după alegerile pentru Duma de Stat din septembrie.
„În acest moment, nu putem decât să speculăm dacă mobilizarea va avea loc”, spune Ivan Cuviliaev, purtător de cuvânt al grupării „Get Lost”, care îi ajută pe militarii ruși să dezerteze.
Frica de front si mobilizare, mai spune activistul, este manipulată acum de autorități pentru a stimula recrutarea. „Panica (…) este folosită pentru a-i presa pe bărbați să semneze contracte. Mesajul este: mobilizarea vine oricum, bine semnezi acum un contract și primești banii înainte să fii obligat să lupți.”
O loterie la fel de macabră ca industria „văduvelor negre”.
Bani și abuzuri
În ultimele luni, avocații și activiștii au documentat metode tot mai coercitive de recrutare în mai multe regiuni. Bărbați sunt opriți pe stradă de poliție, luați de la locurile de muncă sau chemați la secții, apoi duși la centrele de recrutare militară și presați să semneze contracte.
„S-a transformat într-o vânătoare de oameni”, spune Tabalov. „Sub diverse pretexte, prin înșelăciune, șantaj, violență și amenințări, sunt forțați să semneze contracte.”
Recrutorii vizează tot mai mult ceea ce Tabalov numește persoane „marginalizate social”, inclusiv oameni cu datorii, dosare penale sau alte vulnerabilități care pot fi exploatate pentru a-i determina să se înroleze.
Universitățile, colegiile tehnice și școlile profesionale au fost, de asemenea, încurajate să recruteze studenți pentru noile unități de drone. Putin a semnat recent o lege care extinde categoria deținuților condamnați care pot semna contracte cu armata, inclusiv persoane condamnate pentru „infracțiuni grave și deosebit de grave”.
Citește și: Lecțiile crizei de la Ceuta: UE pune presiune pe platforme și intensifică returnările
Încă o industrie de război: vânătorii de recruți
O mare parte din responsabilitatea recrutării a fost transferată către regiunile Rusiei. Guvernatorii și administrațiile locale trebuie să atingă norme de recrutare stabilite de Moscova, ceea ce permite Kremlinului să păstreze o anumită distanță față de proces, lăsând autoritățile regionale să găsească oamenii necesari.
În jurul acestui sistem s-a dezvoltat o adevărată industrie a recrutării.
Guvernele regionale oferă mii de dolari nu doar celor care semnează contracte, ci și celor care recrutează alte persoane. Schemele de tip „adu un prieten” îi recompensează pe localnici pentru fiecare persoană pe care o conving să se înroleze. Recrutorii privați sau „vânătorii de recruiți” și angajații din sectorul public caută candidați pe rețelele sociale, iar reclamele pentru contractele militare au devenit omniprezente online.
Potrivit publicației ruse independente IStories, regiunile Rusiei au plătit recrutorilor cel puțin 7,7 miliarde de ruble (aproximativ 96 de milioane de dolari) de la introducerea acestor scheme.
„Nu cred că vor putea recruta suficienți oameni prin actualul sistem”, spune Aleksei Tabalov, activistul pentru drepturile omului, intervievat de The Guardian.
Kremlinul va ajunge astfel din nou în fața întrebării: ce formă ar trebui să ia o nouă mobilizare?
Opțiunile ar putea varia de la o nouă mobilizare în masă până la una selectivă, trimiterea recruților deja aflați în serviciul militar pe front sau chemarea rezerviștilor pentru serviciul în prima linie.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
