În preajma Zilei Internaționale a Presei, marcată pe 3 mai, apar o serie de analize si rapoarte privind starea presei în lume, între care cel mai cunoscut este Indexul Libertății Presei, scos de organizația internațională Reporteri Fără Frontiere (RSF/ Reporters sans frontieres), și ajuns, anul acesta, la a 25-a ediția.
Instinctiv, sau pentru că așa „cere piața”, jurnaliștii care scriu despre index adoptă perspectiva nombrilistă, mai simplu spus: care este situația țării mele? Un paradox oricum în era internetului și a platformelor sociale.
România, în Indexul RSF pe 2026 (bazat pe date din 2025), și-a îmbunătățit scorul cu 6 puncte față de anul precedent, urcând pe locul 49 la nivel global, însă rămâne în categoria „problematică” , din cauza „lipsei de transparență privind finanțarea mass-media — în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice” dar și a „dificultăților de pe piață”, care „subminează credibilitatea informației și încrederea în presă”. Remarci care se regăsesc și în raportul despre situația presei europene, dat și el recent publicității la Berlin.
R. Moldova, pe de altă parte, în pofida sau poate tocmai din cauza războiul hibrid intens dus de Rusia, mai ales odată cu lansarea ocupației la scară largă a Ucrainei vecine, a progresat. Este pe locul 31, depășind nu numai Romania dar toate celelalte țări din spațiul fost sovietic, și reușind să rămână constant în categoria „satisfăcătoare”.
Este urmată de Armenia (50) și Ucraina (55). Si toate trei, în pofida unui război (Ucraina), a unei păci fragile (Nagorno Karabach) si agresiunii hibride intense (a Moscovei, peste tot), se clasează bine înaintea Statelor Unite, sub a doua administrație Trump (locul 64, regres de 7 puncte față de 2025).
Citește și: România, printre statele cu probleme grave ale libertății presei – raport european
Zoom out
Si cam aici se termină veștile bune. „Pentru prima dată în istoria Indexului”, se arată în deschiderea raportului, „ peste jumătate dintre țările lumii se află în situații „dificile” sau „foarte grave”.
„În cei 25 de ani de existență ai clasamentului, scorul mediu al tuturor statelor analizate nu a fost niciodată atât de scăzut.
Dezvoltarea unui arsenal legislativ din ce în ce mai restrictiv — în special în legătură cu politicile de securitate națională — a erodat, începând din 2001, dreptul la informare, inclusiv în democrații. Indicatorul juridic este cel care a scăzut cel mai mult în acest an, semn al unei criminalizări tot mai accentuate a jurnalismului.
În același timp, Americile înregistrează o evoluție semnificativă: Statele Unite au coborât șapte poziții, iar mai multe țări din America Latină intră într-o spirală a violenței și represiunii.”
Pe scurt, pentru prima dată în ultimul sfert de secol:
- scorul mediu global al tuturor țărilor analizate nu a fost niciodată atât de scăzut;
- peste jumătate dintre statele lumii (52,2%) se află în situații „dificile” sau „foarte grave”, față de doar o minoritate (13,7%) în 2002;
- în 2002, 20% din populația globală trăia în țări unde situația presei era considerată „bună”. După 25 de ani, mai puțin de 1% din populația lumii mai beneficiază de acest nivel.
Pretextul securității naționale
La 25 de ani de la Atentatele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite, extinderea conceptului de secret de stat și securitate națională a devenit, în multe țări, un instrument pentru a interzice acoperirea unor subiecte de interes public, constata raportul RSF.
Această tendință, vizibilă în regimurile autoritare, s-a extins considerabil și în democrații și este însoțită de utilizarea abuzivă a legislației împotriva jurnaliștilor, în numele luptei împotriva terorismului.
…și incapacitatea de a proteja jurnaliștii
În fața ansamblului de riscuri multiple la care sunt expuși jurnaliștii — fie pe plan de securitate, fie juridic — politicile publice se dovedesc incapabile să ofere soluții structurale. În peste 80% dintre țările analizate, mecanismele de protecție sunt percepute ca inexistente sau ineficiente.
Iar în timp ce Regulamentul european privind libertatea mass-media (EMFA) garantează independența și sustenabilitatea mass-mediei, în special a serviciilor publice, în Uniunea Europeană, acesta este frecvent încălcat prin inițiative legislative naționale.
Încrederea, elementul cheie
Indexul Libertății Presei (RSF) este condus de Norvegia, Olanda, Estonia, Danemarca, Suedia, Finlanda. Sondajele si alte măsurători sociologice arată că sunt țări în care încrederea în media și mai ales în media publică este mare, în unele cazuri de peste 70% (Finlanda si Irlanda). Nivelul lor de încredere este de 2–3 ori mai mare decât în România (~27%).
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
