În toamna anului trecut, Albania făcea înconjurul lumii cu o premieră absolută: numirea primului ministru de cabinet bazat pe Inteligență Artificială. Botezată Diella („Soare” în albaneză) și întruchipată de un avatar virtual îmbrăcat în haine tradiționale, entitatea promitea să preia gestionarea licitațiilor publice pentru a le face 100% libere de nepotism, clientelism și șpăgi.
Un an mai târziu, ideea curajoasă a proiectului s-a prăbușit. O investigație de proporții a Parchetului Anticorupție (SPAK) a scos la iveală un scandal uriaș chiar în inima agenției guvernamentale care a creat-o pe Diella: licitații trucate, rețele de crimă organizată și șpăgi în cutii de vin pline cu bani lichizi.
Redăm mai jos investigația realizată de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), care arată de ce revoluția digitală din Albania s-a transformat într-un coșmar anticorupție și care sunt potențialele pericole la care ne putem expune:
Promisiunea unui guvern fără corupție
În septembrie, premierul Albaniei, Edi Rama, a atat atenția presei internaționale după ce a prezentat-o pe Diella, un avatar virtual promovat la rang de ministru.
Rolul declarat al Diellei era supervizarea achizițiilor publice astfel încât acestea să devină complet transparente, ferite de fraude, nepotisme și interese de grup. În discursul său inaugural în fața parlamentului, avatarul îmbrăcat în haine tradiționale declara că nu are ambiții personale, ci doar „algoritmi dedicați servirii cetățenilor”.
Avertismentele inițiale ale experților s-au adeverit rapid, odată cu izbucnirea unui scandal de proporții la vârful AKSHI (Agenția Națională pentru Societatea Informațională) – instituția guvernamentală responsabilă de dezvoltarea avatarului AI.
Anchetatorii Parchetului Anticorupție din Albania (SPAK) au descoperit că întreaga conducere a agenției — inclusiv directorul general și cel adjunct — ar fi direcționat sistematic contracte publice și licitații IT către o rețea de crimă organizată. În schimbul atribuirii preferențiale a acestor contracte de zeci de milioane de euro, oficialii primeau șpăgi mascate, înmânate direct în cutii de vin pline cu bani lichizi.
Conducerea AKSHI (directorul general și adjunctul) este suspectată că a favorizat un grup infracțional prin acordarea preferențială a contractelor publice IT. Trecând peste conturi și proprietăți, autoritățile au pus sechestru pe bunuri, mașini și imobile în valoare de peste 40 de milioane €.
Unul dintre patronii firmelor IT implicate a fost arestat în Franța, unde deținea inclusiv un castel. În paralel, un adjunct al poliției din Tirana a fost suspendat fiind anchetat pentru că ar fi ajutat rețeaua.
De ce folosirea AI în lupta anticorupție este problematică?
Deși contractul specific prin care a fost creată Diella nu face obiectul dosarului penal curent, ancheta subminează grav ideea că inteligența artificială poate rezolva problemele sistemice de corupție din Albania și poate și în general.
Experți și jurnaliști OCCRP avertizează că tehnologia nu poate compensa lipsa de integritate a instituțiilor. „Cel mai avansat sistem AI este doar la fel de bun ca oamenii care îl construiesc, îl operează și îl întrețin. Până la urmă, cine introduce datele și cine le verifică corectitudinea?”, punctează Erjon Curraj, expert în transformare digitală la centrul de cercetare SCiDEV.
Extinderea rapidă a proiectului Diella — de la un simplu chatbot de asistență guvernamentală la un „ministru AI” care promite să genereze zeci de alți asistenți virtuali — a stârnit un val de critici și nemulțumiri în Albania. În timp ce cetățenii simpli se plâng că digitalizarea îi obligă să plătească intermediari privați pentru servicii altădată simple, metaforele premierului Edi Rama despre „copiii digitali” ai Diellei contrastau puternic cu realitatea greoaie a populației vulnerabile.
Din punct de vedere tehnic și juridic, experții în securitate cibernetică și politică digitală avertizează că implementarea unui algoritm în deciziile guvernamentale riscă să adauge mai multă opacitate decât transparență. Opoziția a contestat deja inițiativa la Curtea Constituțională din cauza lipsei de responsabilitate legală pentru deciziile luate de AI. În replică, prim-ministrul susține că tehnologia va funcționa doar ca un instrument de sprijin, iar deciziile finale vor aparține în continuare oamenilor și vor rămâne complet auditabile.
Pe lângă controversele politice și tehnice, proiectul s-a mutat și pe masa judecătorilor într-un dosar de drepturi de imagine. Actrița Anila Bisha, al cărei chip și voce au fost folosite pentru crearea avatarului, a dat în judecată guvernul albanez pentru că i-a extins utilizarea datelor în scopuri politice fără acordul ei. Aceasta a reclamat că schimbarea i-a adus hărțuiri publice și că se teme de modul necontrolat în care tehnologia îi va exploata imaginea pe viitor.
De asemenea, nu există garanții privind neutralitatea algoritmilor dacă datele de intrare pot fi manipulate sau degradate intenționat de cei care administrează infrastructura.
Ieșirea la iveală a acestor informații pune presiune suplimentară pe Albania, care se află sub monitorizarea strictă a Uniunii Europene pentru reformarea justiției și eradicarea corupției din sectorul public.
Mai multe puteți citi aici.
(Foto: Diella, avatarul AI prezentat de Albania. Sursa imagine: Albanian Government Council of Ministers)
