Volodimir Zelenski l-a vizitat sâmbătă, pentru prima dată, pe președintele Serbiei, Aleksandar Vučić – lider care a refuzat să se alăture regimului de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei și care păstrează relații strânse cu Kremlinul. S-a implicat însă și în cea mai explozivă dispută teritorială din regiune, declarând că Ucraina va continua să nu recunoască independența Kosovo, fostă provincie a Serbiei, declanșând un val de reacții.
Mult timp, președintele rus Vladirim Putin a folosit și exemplul Kosovo pentru a-și justifica intervenția militară în Georgia, în 2008, și anexarea Crimeei, în 2014.
Întrebarea este de ce?
„Ucraina se află într-o situație în care nu își permite să acorde prea multă atenție unor lucruri care depășesc nevoile sale imediate, iar pentru Zelenski Vučić este mai important”, spune Florian Bieber, directorul Centrului pentru Studii Sud-Est Europene al Universității din Graz, citat de Politico.
De ce are nevoie Zelenski de Vučić
Răspunsul ar putea fi, în mare parte, armamentul.
Serbia produce în continuare cantități importante de muniție de calibre sovietice, greu sau imposibil de procurat de la aliații occidentali ai Ucrainei, care folosesc standardele NATO. Ucraina dispune încă de obuziere grele și tancuri de fabricație sovietică, care rămân importante pe frontul din Donbas și în alte zone.
Iar, în pofida poziției sale pro-ruse, Vučić este dispus să furnizeze discret (prin intermdiari) astfel de arme Ucrainei, desi declară apăsat că Serbia nu sprijină direct militar Kievul. Asigurare pe care a repetat-o și cu ocazia vizitei lui Zelenski.
Cum merge sprijinul „indirect”?
Serbia nu livrează oficial și direct muniție Ucrainei, dar este unul dintre furnizorii importanți ai fluxului indirect de muniție către armata ucraineană. Muniția sârbească este exportată către intermediari și state terțe, printre care Cehia și Polonia, iar unele dintre aceste livrări ajung ulterior în Ucraina.
În noiembrie 2025, într-un interviu pentru Euronews, președintele sârb a spus că Serbia este dispusă să vândă muniție țărilor UE chiar dacă aceasta ajunge ulterior în Ucraina. El a explicat că Serbia trebuie să-și vândă producția și că nu poate controla întotdeauna destinația finală a muniției după ce aceasta este cumpărată de alte state.
Reuters relata chiar în contextul vizitei lui Zelenski la Belgrad că Moscova acuză Serbia de furnizarea de muniție Ucrainei, în timp ce Vučić continuă să nege sprijinul militar direct. Ceea ce formal pare să fie încă valabil.
Care este miza lui Vučić
La rândul său, apropierea lui Vučić de Zelenski ar putea reprezenta și o încercare de a calma criticile venite de la Bruxelles. Liderii UE au condamnat „explozia de violență” din cadrul protestelor antiguvernamentale aflate în desfășurare în Serbia, precum și „prăbușirea standardelor democratice” din această țară.
„Speră că în următoarele luni va primi mai puține critici datorită relației sale mai apropiate, cel puțin la nivel simbolic, cu Zelenski. Vučić face acest lucru pentru a obține un avantaj în relația cu UE, înaintea unor posibile alegeri în Serbia”, explică Bieber.
Un conflict care continuă să împartă Balcanii
Kosovo a fost o provincie sudică a Serbiei, cu populație majoritar albaneză, în cea mai mare parte a secolului XX. În anii 1990, după destrămarea fostei Iugoslavii, represiunea exercitată de autoritățile sârbe împotriva opoziției a dus la conflictul armat din 1998-1999. Campania de „curățare etnică” lansată de armata sârbă în provincie a declanșat campania de bombardamente NATO de trei luni, iar după retragerea trupelor sârbe provincia a fost pusă sub administrație internațională, ca protectorat al ONU.
Kosovo și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut până în prezent de peste 100 de state, printre care Statele Unite, Marea Britanie și 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
România se numără printre țările care nu recunosc independența.
În decembrie 2022, Kosovo și-a depus cererea de aderare la UE.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
