Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării intră într-o nouă reorganizare, la numai doi ani după ce Guvernul a aprobat organigrama care a ajuns acum în centrul unui scandal administrativ. Ministerul Mediului desființează Direcția Administrare, Dezvoltare Patrimoniu – supranumită chiar de ministra Diana Buzoianu „direcția-mamut” – și separă atribuțiile de autorizare de cele de control și monitorizare.
În spatele unei schimbări aparent tehnice de organigramă se află însă concluziile extrem de grave ale Corpului de Control: suspiciuni de conflict de interese, controale folosite ca instrument de presiune, reguli privind permisele fără bază legală, cheltuieli insuficient justificate și, mai ales, blocarea unui proiect european de digitalizare de 28 de milioane de lei plus TVA. Raportul a fost anunțat ca fiind transmis către DNA și ANI.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD), justificând reforma prin necesitatea eliminării suprapunerilor de competențe și prin problemele descoperite în urma controlului desfășurat în instituție.
Schimbarea centrală este dispariția Direcției Administrare, Dezvoltare Patrimoniu, structură în care fuseseră concentrate atribuții extrem de diferite: reglementare și autorizare, inspecție, monitorizare, managementul speciilor, educație ecologică și proiecte.
„Direcția-mamut dispare”, spune acum ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Noua organizare încearcă exact opusul: să despartă funcțiile care fuseseră puse sub aceeași umbrelă.
Evaluarea impactului și emiterea avizelor, acordurilor și autorizațiilor vor fi separate de inspecția și monitorizarea din teren. Controlul va fi distribuit către patru servicii teritoriale – Tulcea-Chilia, Murighiol-Sf. Gheorghe, Sulina și Razim-Sinoe – în timp ce conservarea biodiversității va beneficia de un Serviciu Conservare, Management Specii și Habitate, care va integra inclusiv GIS-ul, bazele de date, laboratorul și monitoringul.
Va exista și un Serviciu Dezvoltare Durabilă și Comunități, iar proiectele vor fi scoase din vechea structură și concentrate într-un Serviciu Management Proiecte, Parteneriate, Relații Internaționale.
Ministerul recunoaște explicit că această ultimă schimbare răspunde inclusiv problemelor descoperite de Corpul de Control în gestionarea proiectelor cu finanțare europeană.
Schema totală rămâne la 127 de posturi.
Reorganizarea de acum desface, practic, reorganizarea făcută în 2024
Pentru a înțelege de ce Ministerul ajunge astăzi să desființeze o întreagă direcție trebuie să ne întoarcem în 2024.
Atunci, ARBDD era condusă de Bogdan-Ioachim Bulete, numit guvernator la 28 noiembrie 2023.
În iunie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat HG nr. 679/2024, prin care a fost modificată structura organizatorică a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Actul a intrat în vigoare la 25 iunie 2024 și a stabilit inclusiv noua organigramă și limita de 127 de posturi.
Nota de fundamentare a reorganizării din 2024 prevedea existența Direcției Administrare, Dezvoltare Patrimoniu și concentrarea sub aceasta a unor structuri precum Compartimentul Dezvoltare Proiecte, Compartimentul Avize, Acorduri și Autorizații, serviciile pentru managementul speciilor și habitatelor și componentele de inspecție, monitorizare și educație ecologică. Documentul a fost promovat prin Ministerul Mediului, condus atunci de Mircea Fechet, iar reorganizarea a fost aprobată în final de Guvern.
Cu alte cuvinte, „direcția-mamut” nu a existat doar în baza unei dispoziții informale din interiorul ARBDD. Structura a fost consacrată printr-o Hotărâre de Guvern.
Dar actuala conducere a Ministerului Mediului susține că inițiativa concretă a reorganizării ar fi aparținut chiar guvernatorului de atunci, Bogdan Bulete.
Buzoianu: Bulete a creat direcția, apoi și-ar fi asigurat postul de director
În aprilie 2026, când au fost prezentate public concluziile Corpului de Control, Diana Buzoianu a formulat una dintre cele mai grave acuzații legate de reorganizare.
Potrivit ministrei, în 2024, Bogdan Bulete, în calitate de guvernator, ar fi propus reorganizarea instituției și crearea unei direcții care concentra aproximativ 50-60% din personalul ARBDD.
Mai grav, Buzoianu a susținut că Bulete avea anterior o funcție de director suspendată pe perioada mandatului de guvernator, iar prin succesiunea de acte administrative adoptate în timpul reorganizării și-ar fi asigurat posibilitatea revenirii chiar ca director al structurii nou-create.
Ministra a descris public mecanismul: guvernatorul Bulete ar fi propus noua direcție, tot el ar fi emis notificările și actele administrative privind transformarea vechii sale funcții, iar rezultatul final a fost ca Bulete să poată ocupa postul de director al noii Direcții Administrare, Dezvoltare Patrimoniu.
Corpul de Control a ridicat astfel suspiciuni privind un posibil conflict de interese, iar Diana Buzoianu a anunțat transmiterea documentelor către Agenția Națională de Integritate și Direcția Națională Anticorupție.
Proiect european de 28 de milioane de lei plus TVA, oprit înainte de depunere
Cea mai concretă problemă financiară prezentată după control privește însă un proiect european de aproximativ 28 de milioane de lei plus TVA.
Proiectul urma să digitalizeze gestionarea permiselor și proceselor-verbale din ARBDD.
Importanța lui era evidentă: o platformă digitală ar fi redus interacțiunea discreționară, ar fi lăsat urme verificabile ale deciziilor administrative și ar fi făcut mai dificilă modificarea sau gestionarea netransparentă a fluxurilor de autorizare.
Finanțarea urma să provină din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Potrivit Dianei Buzoianu, proiectul era practic pregătit pentru depunere: fuseseră constituite grupurile de lucru, atribuite contracte, realizat studiul de fezabilitate și obținute avizele necesare, inclusiv cele ale comisiei de analiză a documentației tehnico-economice.
Dosarul ar fi fost însă oprit exact în etapa finală.
Ministra l-a indicat direct pe Bogdan Bulete drept persoana care ar fi decis ca proiectul să nu mai fie depus.
Motivul invocat ar fi fost costul ulterior al întreținerii platformei digitale.
Problema ridicată de Corpul de Control este cu atât mai serioasă cu cât instituția cheltuise deja bani și resurse pentru pregătirea proiectului.
„După ce a dat niște bani pentru realizarea unui SF, după ce a dat niște bani pentru toate etapele necesare astfel încât să poată fi depus acest proiect, a decis unilateral să nu mai fie depus acest proiect”, a declarat Diana Buzoianu la prezentarea concluziilor controlului.
Ministerul a anunțat că și această situație va fi transmisă DNA.
Corpul de Control: permise fără bază legală, controale selective și kilometri fără documente justificative
Controlul nu s-a limitat însă la organigramă și la proiectul european. Potrivit concluziilor prezentate public de ministra Mediului, la nivelul ARBDD ar fi fost introduse prin regulamente locale cerințe pentru permise care nu existau în legislația națională, fiind constatate și probleme privind termenele de publicare și procedurile aplicate.
Există apoi capitolul controalelor.
Diana Buzoianu a susținut că mecanismul de inspecție, care ar fi trebuit să asigure respectarea legii în Rezervația Biosferei, ajunsese în unele situații să fie folosit pentru presiune asupra operatorilor economici.
Unii operatori ar fi fost controlați repetat, în timp ce alții nu erau verificați, iar Corpul de Control a găsit și situații în care inspectorii dispuseseră măsuri, dar nu se mai întorseseră ulterior pentru a constata dacă acestea au fost puse în practică.
Raportul conține, potrivit ministrei, și constatări privind mii de kilometri decontați fără documente justificative, în cazul unor autoturisme despre care s-a afirmat că ar fi fost utilizate în scop personal.
Bogdan Bulete respinge acuzațiile
Există și poziția fostului guvernator, Bogdan Bulete, care a respins public acuzațiile formulate de Diana Buzoianu. El a transmis pentru Știrile Pro TV că nu a blocat proiectele și nu și-a construit „o instituție proprie” și că intenționează să recurgă la căile legale.
Ulterior, într-o declarație difuzată de TVR, Bulete a susținut că nu primise raportul Corpului de Control și s-a declarat „siderat” de acuzațiile formulate public împotriva sa.
Bulete a fost demis. Noua conducere desface acum structura din 2024
Bogdan-Ioachim Bulete a fost revocat din funcția de guvernator la 17 aprilie 2026, prin decizie a premierului Ilie Bolojan, la propunerea ministrului Mediului. În locul său a fost numit Florin Stăneață.
Reorganizarea pusă acum în consultare este astfel mai mult decât o simplă redesenare a unor căsuțe într-o organigramă. Este, în bună măsură, demontarea modelului administrativ construit în 2024 și pe care chiar Ministerul Mediului și Guvernul de la acea vreme l-au validat printr-un act normativ.
Rămâne însă o problemă pe care o nouă organigramă nu o poate rezolva singură: stabilirea răspunderii pentru ceea ce s-a întâmplat în cei doi ani în care vechea structură a funcționat.
Dacă un proiect european de 28 de milioane de lei plus TVA a fost într-adevăr blocat după ce statul cheltuise deja bani pentru pregătirea lui, dacă au existat acte administrative emise în conflict de interese, controale selective sau decontări fără documente justificative, întrebarea nu mai este doar cum va arăta ARBDD de acum înainte, ci și cine răspunde pentru ceea ce s-a întâmplat până acum.
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării / Facebook – Arhivă)
