Islanda se pregătește pentru un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, dar ministra de externă a țării a avertizat că se conturează pericolul unui „moment Brexit”, alimentat de o campanie suveranistă agresivă, inspirată de campania de dezinformare dusă de ultra-naționalistul Nigel Farage în Marea Britanie, dar și de războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei.
Ministra de externe a Islandei, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir (foto), a acuzat persoane și grupuri din interiorul și din afara țării că alimentează „politica fricii”, afirmând că Islanda este vizată de dezinformare și de o retorică inspirată „din manualul lui Nigel Farage”.
Ea a declarat că referendumul riscă să devină o țintă pentru Rusia și pentru „actori care încearcă să influențeze în mod negativ dezbaterea publică” din Islanda.
Interferențele externe și răspândirea dezinformării ar putea influența rezultatul votului, a avertizat ministra.
„Mă tem că am putea ajunge într-un moment de tip Brexit”, a declarat Gunnarsdóttir pentru The Guardian. „Din punctul meu de vedere, ar fi o cale destul de periculoasă, pentru că… în campania pro-Brexit au fost promovate tot felul de neadevăruri.”
Citește și: Extinderea UE: Albania poate începe închiderea capitolelor de negociere cu UE
Islanda și „efectul Groenlanda”
Guvernul de coaliție din Islanda – format din partidele de centru-stânga Alianța Social-Democrată și Partidul Poporului, alături de partidul liberal pro-european Reforma, de centru-dreapta, condus de Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir – a surprins opinia publică atunci când a anunțat, în martie, organizarea referendumului privind UE pe 29 august. Votul era așteptat eventual anul viitor.
Data a fost devansată parțial ca urmare a amenințărilor venite din partea Statelor Unite, aliat tradițional apropiat al Islandei, privind posibilitatea preluării cu forța a Groenlandei, cel mai apropiat vecin al insulei. Politica tarifară impulsivă a administrației americane a jucat și ea un rol.
„Din punctul nostru de vedere, ordinea internațională care ne-a garantat securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unor presiuni serioase. Lumea s-a schimbat decisiv, iar Groenlanda a influențat, desigur, decizia noastră”, a declarat Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.
Ea a spus că vechile alianțe sunt puse la încercare, iar comerțul este folosit ca „armă politică”.
„Nu tratezi un prieten și un aliat precum Groenlanda și Danemarca așa cum au făcut-o Statele Unite la începutul acestui an”, a afirmat ministra.
Totuși, Gunnarsdóttir a insistat că relația Islandei cu SUA rămâne solidă și că Reykjavik urmărește, în paralel, extinderea parteneriatelor sale internaționale.
„Faptul că Islanda ar putea deveni membră a Uniunii Europene nu contrazice relația foarte bună cu Statele Unite. Un lucru nu îl exclude pe celălalt”, a spus ea.
La referendumul din august, islandezii nu vor fi întrebați dacă doresc sau nu aderarea la Uniunea Europeană, ci dacă susțin reluarea negocierilor de aderare cu blocul comunitar.
Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la UE în 2009, iar în anul următor Consiliul UE a aprobat deschiderea negocierilor. Procesul a fost însă abandonat în 2013, când guvernul islandez de atunci s-a retras de la negocieri.
Sondajele de opinie indică o competiție strânsă. Potrivit unui sondaj recent realizat pentru Ministerul de Externe, 42% dintre islandezi susțin reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce 39% se opun acestei idei.
Susținătorii consideră că aderarea ar consolida securitatea internațională a Islandei și ar facilita o integrare mai profundă în Europa.
Opozanții avertizează asupra impactului posibil negativ asupra pescuitului, agriculturii și asupra suveranității naționale a țării.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
