O nouă portiță pentru proiecte imobiliare controversate pe terenurile statului. PSD și PNL schimbă definiția „majorității calificate”

Data:

PSD și PNL schimbă definiția „majorității calificate”, o modificare cu miză majoră când vine vorba de proiecte imobiliare construite pe terenuri cedate de către primării.

Senatori PSD, PNL și UDMR au propus un amendament prin care vor să modifice definiția „majorității calificate” la votul dat în consiliile locale și județene pe proiecte majore.

Senatorii au profitat de dezbaterile pe o ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea Codului Administrativ, pentru a introduce modificarea care va permite trecerea mai ușoară prin consiile locale sau județene a unor proiecte de reamenajare a terenurilor sau de înstrăinare a unor proprietăție ale statului.

De ce modifică definiția „majorității calificate”

„Majoritatea calificată – primul număr natural care este egal cu valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la total membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii; în cazul în care valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului nu este un număr natural, majoritatea calificată este egală cu primul număr natural care este mai mare decât acea valoare numerică”, se arată în amendamentul propus de senatori PSD, PNL și UDMR.

Amendamentul care modifică definiția „majorității calificate”
Amendamentul care modifică definiția „majorității calificate”

Șmecheria amendamentului este în această a doua parte a sa.

„Majoritatea calificată” este necesară pentru schimbarea regimului proprietății unor terenuri sau imobile

În prezent, în Consiliile locale, majoritatea calificată se cere pentru adoptarea hotărârilor privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile.

Astfel, la art. 139 din Codul administrativ este menționat că „hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție.”

În forma actuală, majoritatea calificată este numărul MAI MARE decât rezultatul obținut când aplici procentul.

De exemplu, dacă într-un consiliu local sunt 15 consilieri, majoritatea calificată este de 11 voturi (primul număr mai mare decât 2/3 x 10).

Dacă amendamentul PSD, PNL și UDMR trece, majoritatea calificată va fi 10 de voturi. Așadar, va fi mai ușor de trecut prin consilii locale proiecte controversate de construire pe spațiu verde sau proiecte imobiliare.

Modificarea esențială, trecută pe ascuns

„Partidele din coaliție vor să schimbe definiția majorității calificate! Un proiect de lege trecut pe sub radar care se referea la un cu totul alt articol din Codul administrativ ajunge, în urma unor amendamente, să schimbe definiția majorității calificate”, a avertizat senatorul REPER Cosmin Poteraș.

Miza modificării este foarte mare, pentru că schimbă configurația tuturor consiliilor locale și județene în care primarii sau președinții de consilii județene nu au majoritatea necesară să facă ce vor în domeniul imobiliar.

Acolo unde majoritatea calificată depinde de un vot, poate să schimbe rezultatul alegerilor, modificând ponderea dintre putere și opoziție, potrivit specialiștilor consultați de PRESShub.

Miza modificării „majorității calificate” s-a văzut la Mogoșoaia

Importanța „majorității calificate” s-a văzut în cazul așa numitului proiect „Sector 0”, dorit de primarul liberal Nicu Precup, care ar fi trebuit să se întindă pe 1.200 de hectare.

Pentru a putea fi pus în practică, o parte dintre terenurile comunei, mai exact peste 1.100 de hectare, urmau să treacă din proprietate privată în proprietatea Consiliului Local, și să devină o mare afacere pentru investitorii imobiliari.

În plus, ca să obțină terenurile de oameni, primarul le-a propus, în primă fază, să cedeze de bună voie 39% din suprafață, iar pentru restul urmau să primească alte terenuri în compensare.

A doua variantă, pentru cei care nu au fost de acord cu propunerea primarului, era exproprierea în interes public.

Pentru ca toate acestea să fie posibil, două hotărâri de Consiliul Local, din iunie 2021, dădeau startul procesului, iar alte două din decembrie 2021, consfințeau exproprierile.

Conform Codului Administrativ, toate aceste hotărâri trebuiau luate cu majoritatea calificată a voturilor aleșilor locali, pentru că sunt decizii care vizează proprietatea.

În concret, înseamnă că o hotărâre de Consiliu Local trebuia să fie votată de 11 consilieri locali din cei 15. Dar PSD și PNL au adunat doar 9 sau 10 voturi.

Prin urmare, primarul a stabilit noi reguli după care se calculează „majoritatea calificată” și a susținut că două treimi din 15 înseamnă 9,99, adică 10 voturi.

Și i-a chemat de îndată pe consilieri, pe 18 ianuarie 2021, ca să aprobe modificarea. Pe larg despre ședința cu pricina au scris jurnaliștii de la Buletin de București.

Disputa a ajuns până la Curtea Constituțională, la solicitarea Consiliului Local, care spera ca și judecătorii constituționali să confirme că sunt suficiente 10 voturi.

Judecătorii CCR explică că matematica este una singură și nu se face după percepții. În plus, formula din Cod este foarte clară.

„Faptul că o astfel de opţiune corespunde sau nu unei percepţii generale cu privire la o anumită modalitate de calcul sau de aplicare a unei formule matematice nu reprezintă per se un element care să determine neclaritatea normei juridice, dacă din conţinutul definiţiei rezultă fără echivoc modul de determinare a rezultatului final avut în vedere de legiuitor, în definirea majorităţii calificate”, scrie în motivarea CCR.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related