Tendința presei din România, de fapt a presei in cele mai multe țări, este să piardă automat interesul într-o structură internațională, dacă aceasta nu mai este direct relevantă, de exemplu prin persoana care o conduce.
Dar Parchetul European (EPPO) , construit de fosta șefă DNA, Laura Codruța Kövesi în șapte ani de muncă extrem de grea, rămâne la fel de relevant pentru apărarea finanțelor europene, chiar după ce conducerea a fost preluată, de la 1 noiembrie, de fostul ei adjunct, germanul Andrés Ritter.
Pentru că EPPO anchetează fraude cu banii fiecărui contribuabil european, cu banii din buzunarul tuturor.
Despre ce este vorba
Numit de Parlamentul European și Consiliu în primăvară, Ritter preia conducerea EPPO de la prima procuroare-șefă europenă. La fel ca Laura Codruța Kövesi, el va conduce instituția timp de șapte ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului.
Ritter cunoaște EPPO încă din perioada în care instituția era în curs de organizare. A fost primul procuror european din partea Germaniei și adjunctul lui Kövesi din 2020, înainte de începerea activității operaționale a parchetului, în 2021. Anterior, a condus mai multe parchete germane, inclusiv structura specializată în criminalitate economică și informatică din Rostock.
Kövesi i-a salutat numirea, subliniind experiența sa în instituție și angajamentul față de independența justiției. Ea și-a exprimat încrederea că EPPO va continua să protejeze interesele financiare ale UE și statul de drept sub conducerea lui Ritter.
Moștenirea Kövesi
În mesajul de despărțire, Kövesi a vorbit despre construirea unei instituții fără precedent, despre rezultatele echipei, dar și despre eșecuri și obiective neîndeplinite. „Protejarea independenței sale este o responsabilitate permanentă”, a afirmat ea, insistând că rezultatele justiției nu se reduc la indicatori financiari.
Într-un interviu în care și-a făcut bilanțul celor șapte ani de mandat, Kövesi a avertizat asupra subfinanțării, întârzierii reformelor și birocrației. Ea a descris disputa privind reînnoirea mandatelor procurorilor delegați din Grecia drept cea mai evidentă tentativă de intimidare a EPPO întâmpinată în această perioadă.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan a apreciat rolul lui Kövesi în construirea Parchetului European și în protejarea banilor europeni. „Sunt recunoscător pentru munca depusă de EPPO și de doamna Kövesi”, a scris acesta, amintind și sprijinul acordat candidaturii ei în 2019.
Fosta eurodeputată neerlandeză Sophie in ’t Veld a cerut mai multe competențe și resurse pentru EPPO și a criticat atitudinea Comisiei Europene față de instituție.
Cercetătorul Michal Ovádek, de la University College London, a apreciat că Kövesi s-a dovedit o alegere foarte bună, în continuitatea activității sale din România. Adelina Marini, cercetătoare doctorală la KU Leuven care studiază EPPO și independența justiției, a lăudat fermitatea fostei conduceri și a susținut că un parchet eficient incomodează guvernele care subminează statul de drept.
Fostul premier Victor Ponta a contestat, în schimb, bilanțul lui Kövesi și i-a reproșat că nu ar fi vizat interese economice puternice din vestul Europei. Raportul anual EPPO documentează însă investigații în mai multe state participante, nu doar în România și Bulgaria, țările invocate în critica sa.
Procurorul general al Ciprului, George Savvides, a felicitat-o pe Kövesi pentru înființarea și dezvoltarea instituției și i-a urat succes lui Ritter, la o reuniune regională EPPO. El și-a exprimat încrederea în experiența succesorului și în angajamentul său față de statul de drept.
EPPO în cifre si cazul Grecia
Rapoartele instituției arată dimensiunea activității preluate de noua conducere. La 31 decembrie 2025, EPPO avea 3.602 investigații active, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro. În acel an au fost deschise 2.030 de investigații și depuse 275 de rechizitorii. Dosarele privind fraude de TVA și vamale însumau prejudicii estimate la 45,01 miliarde de euro.
Estimările privesc dosare în curs și pot evolua pe parcursul procedurilor; ele nu reprezintă bani recuperați definitiv. În 2025 au fost aprobate ordine de înghețare în valoare de 1,13 miliarde de euro, iar activele efectiv înghețate în acel an au valorat 288,93 milioane de euro. Nici aceste categorii nu trebuie confundate cu recuperarea definitivă a sumelor.
Disputa din Grecia precedă schimbarea conducerii. În primăvară, Kövesi a sesizat Comisia Europeană în legătură cu modificarea procedurii penale aplicabile parlamentarilor și cu refuzul autorității judiciare naționale de a recunoaște integral reînnoirea pentru cinci ani a mandatelor a trei procurori europeni delegați, decisă de Colegiul EPPO. Parchetul a susținut că aceste măsuri îi afectează independența și capacitatea de investigare.
Surse din Ministerul Justiției grec au respins criticile, invocând consultările anterioare cu Kövesi despre accelerarea procedurilor și sprijinirea anchetelor. Comisia a confirmat atunci că primise scrisoarea și examina legislația, fără să anticipeze rezultatul sau eventuale proceduri de infringement.
Ulterior, instanța supremă elenă a respins contestația EPPO ca inadmisibilă, considerând că instituția nu avea calitatea de a o formula în numele procurorilor. Hotărârea contestată le prelungise mandatele pentru doi ani, față de cei cinci ani deciși de Colegiul EPPO.
În paralel, anchetele privind subvențiile agricole administrate prin agenția OPEKEPE au continuat. După ridicarea imunității a 11 deputați în primăvară, EPPO a anunțat în iulie trimiterea în judecată a 22 de persoane, între care patru deputați în funcție, și clasarea acuzațiilor față de alți șapte deputați în funcție, din lipsa unor probe suficiente pentru urmărirea penală. Cercetările privind alte persoane și alți ani continuau. Toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Avertismentele de final de mandat au readus controversa în dezbaterea politică. Eurodeputatul grec Nikolas Farantouris a cerut intervenția Comisiei: o poziție oficială asupra acuzațiilor, măsuri pentru cooperarea fără obstacole cu statele membre și garanții pentru independența autorităților de anchetă. „Amenințările și intimidarea autorităților de anchetă și control nu pot fi tolerate”, a afirmat el.
Fostul premier Giorgos Papandreou a cerut răspunsuri serioase la avertismentele lui Kövesi și a criticat guvernul elen, invocând transparența și cooperarea cu justiția. „Sper ca noua conducere a Parchetului European să îi apere independența cu aceeași hotărâre”, a declarat acesta.
Rena Dourou, președinta grupului parlamentar SYRIZA, a acuzat guvernul Mitsotakis de intimidare și încercări de acoperire a scandalului OPEKEPE și a cerut plecarea executivului. Aceste acuzații ale opoziției rămân distincte de stabilirea răspunderii penale.
… și cum se va revizui?
Transparency International EU consideră că revizuirea Regulamentului EPPO va testa angajamentul UE față de un organism antifraudă independent. Organizația cere o cooperare mai bună cu instituțiile și agențiile europene, soluții privind ridicarea imunităților și garanții mai clare pentru rezolvarea conflictelor de competență.
OLAF l-a felicitat pe Ritter la preluarea funcției și i-a mulțumit lui Kövesi pentru construirea EPPO, exprimându-și dorința de a continua cooperarea. Cele două instituții au atribuții complementare: OLAF desfășoară investigații administrative, în timp ce EPPO investighează și urmărește penal infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii.
Pentru Ritter, provocarea este să păstreze independența și credibilitatea unui parchet implicat în anchete transfrontaliere complexe, în timp ce caută soluții la problemele de resurse și cooperare semnalate de predecesoarea sa.
