Georgia a fost ani de zile „premianta clasei”, în cadrul Parteneriatului Estic, structură lansată în 2009 de UE pentru a testa și ulterior facilita apropierea unor foste republici sovietice. Ecuație din care ieșeau țările baltice, dar din care făceau parte Armenia și Azerbaidjan, R. Moldova, Ucraina și Belarus și Georgia.
Mai mult de 15 ani mai târziu, și după mai bine de patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, situația s-a schimbat radical, la fel și topul țărilor cu cele mai bune șase de aderare. Ce nu s-a schimbat, se pare, este atracția ideii de apropiere de Uniunea Europeană. Atât Armenia cât și Georgia ar vrea să reia procesul aderării sau apropierii.
Despărțirile au consecințe
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a adoptat la începutul săptămânii un raport care solicită ca orice angajament al Uniunii Europene față de autoritățile din Georgia să fie strict condiționat de măsuri concrete pentru inversarea regresului democratic. Eurodeputații cer sancțiuni coordonate împotriva celor responsabili de represiune și capturarea statului și își mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității parlamentului georgian și a președintelui numit de acesta.
Pe scurt
- Raportul a fost adoptat în Comisia pentru afaceri externe cu 53 de voturi pentru, 14 împotrivă și 2 abțineri.
- Eurodeputații cer ca relația UE cu autoritățile georgiene să fie strict condiționată de inversarea regresului democratic și de oprirea restricțiilor și dezinformării anti-UE.
- Parlamentul menține poziția de nerecunoaștere a legitimității parlamentului georgian și a președintelui numit de acesta.
- Raportul cere sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva politicienilor, oficialilor și facilitatorilor responsabili de represiune, capturarea statului și propaganda regimului.
- Textul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European.
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a adoptat marți un raport privind regresul democratic și autocratizarea în Georgia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din decembrie 2023. Textul afirmă că orice angajament viitor al UE și al statelor membre cu autoritățile georgiene ar trebui să fie strict condiționat de pași tangibili și verificabili pentru inversarea cursului politic actual.
Raportul a fost adoptat cu 53 de voturi pentru, 14 împotrivă și 2 abțineri. Documentul urmează să fie supus votului întregului Parlament European.
Eurodeputații afirmă că partidul de guvernământ Georgian Dream nu a luat măsuri pentru a inversa tendințele negative și regretă continuarea reculului democratic. Raportul cere ca relația UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași concreți împotriva regresului democratic, a restricțiilor și a dezinformării anti-UE de tip rusesc.
Textul exprimă solidaritate cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie europeană și democratică. În același timp, raportul menține poziția anterioară a Parlamentului European privind nerecunoașterea legitimității parlamentului Georgiei și a președintelui numit de acesta.
„Din păcate, putem raporta din nou că nu există niciun progres în Georgia; dimpotrivă, țara continuă coborârea rapidă către un regim autoritar. Autoritățile Georgian Dream și-au intensificat represiunea, vizând partidele de opoziție, mass-media independentă și societatea civilă, în timp ce demontează sistematic instituțiile democratice. Deținuții politici rămân privați de libertate în mod ilegal, iar laureata Premiului Saharov Mzia Amaglobeli continuă să fie închisă fără acces internațional semnificativ. Existența continuă a deținuților politici este fundamental incompatibilă cu obligațiile Georgiei în temeiul Acordului de asociere UE-Georgia”, a declarat raportoarea Rasa Juknevičienė, PPE, Lituania.
Raportoarea a adăugat că orice angajament cu autoritățile georgiene trebuie să fie condiționat de pași concreți și verificabili. Ea a reiterat apelul ca reprezentanții UE să evite legitimarea regimului prin contacte politice.
„În acest context, raportul arată clar că orice angajament cu autoritățile trebuie să fie strict condiționat de pași concreți și verificabili pentru inversarea acestui curs și reiterează apelul ca reprezentanții UE să se abțină de la legitimarea regimului prin contacte politice. Este, prin urmare, profund dezamăgitor cât de puțin au făcut până acum statele membre ale UE ca răspuns la aceste evoluții. Trebuie acum să ne îndreptăm către impunerea unor sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor responsabili de represiune și capturarea statului și mizăm pe succesorul guvernului ungar să ridice în cele din urmă blocajul și să permită măsuri țintite împotriva lui Bidzina Ivanishvili și a conducerii extinse a Georgian Dream”, a continuat Juknevičienė.
Raportul condamnă traiectoria intensificată a Georgian Dream către autoritarism deplin. Eurodeputații afirmă că această evoluție include instituirea unui sistem de impunitate pentru oficialii și instituțiile responsabile de represiune politică, hărțuirea jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului, persecutarea opoziției, adoptarea de legi restrictive împotriva vocilor critice, presei independente și societății civile, precum și încercări de interzicere a partidelor de opoziție.
Textul menționează și erodarea unui mediu electoral pluralist, centralizarea controlului asupra instituțiilor academice și acuzații privind folosirea forței excesive, torturii și relelor tratamente de către forțele de ordine împotriva protestatarilor și deținuților, inclusiv a celor considerați deținuți politici.
Eurodeputații cer autorităților georgiene să instituie mecanisme independente de tragere la răspundere pentru sancționarea autorilor abuzurilor, să îmbunătățească mediul electoral, inclusiv printr-o administrație electorală independentă și imparțială, să abordeze problema oligarhizării și să abroge actele legislative represive.
Raportul cere și eliberarea deținuților politici, afirmând că simpla existență a acestor deținuți este incompatibilă cu obligațiile Georgiei în temeiul Acordului de asociere UE-Georgia.
În privința sancțiunilor, eurodeputații îndeamnă toate statele membre ale UE să adopte măsuri restrictive coordonate împotriva politicienilor, oficialilor și facilitatorilor responsabili. Raportul menționează extinderea listelor de sancțiuni, înghețarea extinsă a activelor și interdicții de viză pentru persoanele responsabile de capturarea statului, represiune și propaganda regimului.
Eurodeputații cer în mod special sancțiuni personale imediate și țintite împotriva fondatorului Georgian Dream și fostului prim-ministru Bidzina Ivanishvili, a membrilor familiei sale și a companiilor sale. Raportul cere înghețarea activelor acestuia și cooperare cu alte jurisdicții, în special Regatul Unit și Statele Unite.
În lipsa unanimității în Consiliu pentru astfel de măsuri, raportul îndeamnă statele membre să exploreze alte mecanisme colective pentru a asigura un răspuns european eficient și unitar.
Raportul reiterează sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și condamnă ocuparea în continuare de către Rusia a regiunilor Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud. În același timp, eurodeputații își exprimă îngrijorarea privind posibila facilitare de către autoritățile georgiene a eludării sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Textul cere acțiuni decisive, inclusiv alinierea deplină a Georgiei la măsurile restrictive ale UE, mecanisme eficiente de monitorizare și aplicare și cooperare transparentă cu instituțiile UE pentru prevenirea eludării sancțiunilor. Raportul menționează în special bunurile cu dublă utilizare, exporturile de petrol și fluxurile financiare legate de entități ruse și iraniene.
Georgia a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în decembrie 2023. Parlamentul European afirmă că, de atunci, situația s-a deteriorat semnificativ, cu regres în domeniul democrației, drepturilor omului și statului de drept din cauza acțiunilor partidului aflat la guvernare, Georgian Dream.
Raportul adoptat în Comisia pentru afaceri externe nu este poziția finală a Parlamentului European, dar stabilește linia politică ce urmează să fie votată în plen. Dacă va fi aprobat, textul va consolida presiunea politică asupra autorităților de la Tbilisi și asupra statelor membre pentru un răspuns mai coordonat.
Dosarul Georgiei este relevant pentru politica de extindere a UE deoarece pune în tensiune statutul de țară candidată cu deteriorarea democratică internă și cu acuzațiile privind apropierea de practici autoritare și dezinformare anti-europeană.
(Sursa foto: Parlamentul European / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
