Schimbarea de la vârful statului polonez, conflictele dintre președinte și guvern, fragmentarea dreptei conservatoare și raportarea la războiul din Ucraina fac din Polonia unul dintre cele mai interesante laboratoare politice ale Europei Centrale. Multe dintre dilemele cu care se confruntă astăzi Varșovia – relația cu administrația Trump, ascensiunea curentelor naționaliste și disputa dintre instituțiile statului – pot deveni relevante și pentru România.
În actualul context internațional, nu trebuie să scăpăm din vedere situația din Polonia, unde asistăm la o altă evoluție în ultimul an.
Noul președinte, Karol Nawrocki, la fel ca și fostul președinte Andrezj Duda, au fost practic creați de Jaroslaw Kaczyński, președintele Partidului Lege și Justiție – PiS.
Numai că sunt unele diferențe între cei doi.
Nawrocki a fost doar un candidat susținut de partid, nu un membru al partidului.
Kaczyński știa că dacă era propus un membru de partid, ar fi fost un eșec, deoarece nu ar fi atras voturile alegătorilor.
Presupusa sa independență și opiniile lui, pe care chiar și reprezentanții PiS evitau să le exprime, l-au ajutat să câștige alegătorii cu opinii apropiate de extrema dreaptă (aproximativ 20% în primul tur).
Dar, mai ales, era și este mai activ, în comparație cu Duda (defensiv și inactiv).
Alegerile prezidențiale de anul trecut din Polonia seamănă cu cele din Statele Unite.
Multă vreme, sondajele au sugerat că democrații vor câștiga, dar aceștia au fost prea încrezători și nu au reușit să atragă voturile celor din suburbii și din orașele mici.
În cazul Poloniei, Coaliția Civică a încercat să învețe din trecut, dar eforturile lor de a câștiga mai mulți alegători au fost prea haotice și s-au bazat prea mult pe încrederea lor în Trzaskowski.
Acesta în 2020 aproape realizase imposibilul.
A intrat în cursă foarte târziu și aproape l–a învins pe Duda.
Spre deosebire de predecesorul său, Andrzej Duda, Karol Nawrocki preia președinția fără experiență politică sau o bază de sprijin.
Nawrocki s-a angajat să obstrucționeze agenda lui Tusk, în special reforma Tribunalului Constituțional pentru a rezolva criza judiciară din Polonia.
Puterea sa de veto va limita manevrele legislative ale lui Tusk.
Impactul lui Nawrocki este deosebit de semnificativ în politica de apărare și securitate.
În ciuda unui consens larg privind creșterea cheltuielilor pentru apărare, divergențele dintre președinte și guvern ar putea întârzia reforme cruciale.
Nawrocki militează pentru legături puternice cu Washingtonul, în special cu Donald Trump.
Cu toate acestea, afinitatea ideologică singură nu garantează relații armonioase. Președintele SUA a demonstrat că logica tranzacțională depășește prietenia politică, iar Nawrocki trebuie să demonstreze că Polonia rămâne un membru NATO și un cumpărător de încredere în domeniul apărării.
PiS îl prezintă pe Nawrocki drept adevăratul partener al Washingtonului, complicând eforturile guvernului de a menține relații transatlantice echilibrate.
Tensiunile cu Ucraina
În ultimele luni au apărut unele tensiuni între Polonia și Ucraina, mai mult din cauza unor aspecte din istorie.
Această criză diplomatică se suprapune pe o scădere a sprijinului pentru Ucraina în rândul populației.
În decembrie 2025, 51% dintre polonezi considerau că asistența acordată refugiaților ucraineni era prea mare, iar 35% au manifestat o atitudine negativă față de ucrainenii din Polonia.
Responsabilii din domeniul securității naționale de la Varșovia și Kiev au emis avertismente cu privire la intenția Rusiei de a exploata disputa privind narațiunile istorice.
În ultima zi a summitului NATO de la Ankara, Zelenski s-a întâlnit cu Nawrocki.
Președintele ucrainean a spus că au vorbit timp de peste o oră și că ”Ne confruntăm cu o amenințare comună: Rusia”.
O majoritate covârșitoare a polonezilor chestionați într-un sondaj recent consideră că conflictul dintre Ucraina și Polonia aduce beneficii în primul rând Rusiei.
Marea majoritate a respondenților (73%) sunt de acord cu afirmația că politicienii polonezi și ucraineni alimentează conflictele dintre cele două țări pentru propriul câștig politic, iar 80% cred că Rusia beneficiază de acest conflict.
În același timp, 75% dintre respondenți au indicat că Polonia și Ucraina ar trebui mai presus de toate să coopereze în fața amenințării din partea Rusiei, mai degrabă decât să se concentreze pe problemele care le despart.
În plus, 52% dintre respondenți cred că cele două țări au mai multe obiective și interese comune decât cele divergente, opinia opusă fiind susținută de 31%.
Un alt sondaj a arătat că poziția președintelui polonez Karol Nawrocki față de Ucraina este mai populară decât cea a premierului Donald Tusk.
Se fracturează PiS
Săptămâna trecută Partidul Lege și Justiție (PiS) s–a confruntat cu o fractură internă, care subminează eforturile taberei conservatoare la alegerile de anul viitor. Tensiunea din interiorul partidului a crescut după ce fostul premier Mateusz Morawiecki a creat o asociație cu numele de Rozwój Plus (Dezvoltare Plus), la mijlocul lunii aprilie. El a prezentat-o ca pe o platformă pentru discuții, mai degrabă decât ca pe un viitor partid.
A fost percepută însă drept o alternativă la PiS, care oricum era în scădere în sondaje.
Deși PiS era înaintea Coaliției Civice în sondajele de toamnă trecută, sprijinul a scăzut acum la 26%, conform unui sondaj, fiind în urma Coaliției Civice, cu 32%.
Kaczyński i-a exclus din PiS pe Morawiecki și aproximativ 30 – 40 de parlamentari.
Aliații lui Morawiecki sunt acum așteptați să înființeze un grup separat în parlamentul polonez, Sejm-ul.
Plecarea susținătorilor lui Morawiecki va reduce grupul parlamentar PiS la 140-145 de locuri, devenind al doilea grup parlamentar după Coaliția Civică a lui Tusk.
Alegătorii conservatori și naționaliști vor fi acum împărțiți între partidul lui Kaczyński, două formațiuni de extremă dreapta și grupul lui Morawiecki, care este considerat cel mai moderat dintre toți.
La dreapta PiS există încă două partide, unul naționalist și libertarian (Konfederacja Wolność i Niepodległość – Confederația Libertate și Independență) și altul de extremă dreapta, antisemit și filorus (Konfederacja Korony Polskiej – Confederația Coroanei Poloneze).
Alăturate, cele două partide au în sondaje mai mult decât partidul lui Kaczyński, care a pierdut numeroși alegători în favoarea lor.
Ca efect Kaczyński apasă pedala spre dreapta pentru a atrage electoratul înapoi.
În martie, l-a ales pe Przemysław Czarnek, fostul ministru al Educației, ca principal candidat al partidului pentru funcția de prim-ministru la alegerile parlamentare din 2027.
Morawiecki a declarat de mai multe ori că vrea să rămână în partid.
El dorește să deschidă partidul spre noi categorii de alegători,.
Teoretic, el se putea baza pe sprijinul a 40 de deputați din Sejm și al mai multor eurodeputați.
Să vedem dacă toți vor rezista presiunilor exercitate de Kaczyński.
Conform unui sondaj publicat pe 22 iulie, noul partid al lui Morawiecki ar putea avea 6,2% din voturi.
Din punct de vedere strategic, Rusia ar putea beneficia de orice fragmentare a mișcării conservatoare din Polonia.
Se poate pune întrebarea dacă PiS a devenit anti-occidental (ceea ce este o afirmație cam exagerată) sau să se analizeze factorii structurali care ar putea determina anumite facțiuni ale partidului să își schimbe retorica și prioritățile politice.
În luna martie președintele Nawrocki și-a exercitat dreptul de veto cu privire la legea SAFE.
Guvernul Tusk anticipase veto-ul prezidențial și a acționat imediat.
A fost pus în aplicare un Plan B.
Din punct de vedere juridic aceasta înseamnă că veto-ul prezidențial nu închide complet accesul la programul SAFE.
Din punct de vedere practic, a fost creat programul ”Polonia Înarmată”, un mecanism legal pentru accesarea celor 43,7 miliarde de euro din programul SAFE al Uniunii Europene destinat apărării.
Scopul acestui program este de a înlocui SAFE, un mecanism european care oferă împrumuturi cu dobândă redusă pentru reînarmare statelor membre, cu un credit naţional în locul celui european.
Programul va fi coordonat de către Banca Naţională de Economie (BGK), iar banii europeni vor merge direct către Fondul de Sprijin al Forţelor Armate poloneze, pentru a elimina necesitatea de a se crea o lege specială, așa cum cerea SAFE.
Preşedintele a ameninţat că va ataca programul la Curtea Constituţională.
Finanțarea structurilor din afara forțelor armate clasice (Grănicerii, Poliția și Biroul de Protecție a Guvernului) devine mai dificilă.
Termenele de achiziții se vor prelungi, iar unele contracte se vor confrunta cu obstacole birocratice suplimentare.
Adevăratul motiv al veto-ului prezidențial sunt alegerile parlamentare din 2027.
Companiile din domeniul apărării ar fi dispus de sume enorme; cu efecte asupra popularității primului ministru.
Dacă tendințele din viața politică poloneză continuă, anul viitor ar putea însemna menținerea la putere a premierului Donald Tusk și declinul Partidului Lege și Justiție (PiS),
Fostul premier Morawieki este mai ponderat și ar putea prelua conducerea partidului.
Victoria lui Tusk și o eventuală înfrângere electorală și (sau) o scindare a PiS ar slăbi și poziția președintelui Nawrocki.
Automat ar determina poate și declinul mișcărilor gen MAGA în Europa, precum și reorientarea în mai mare măsură spre Europa a politicii externe și de securitate a Poloniei.
Recentul atac rusesc cu rachete asupra teritoriului polonez i–a lămurit pe mulți despre ce se întâmplă de fapt.
Polonezii știu singuri ce au de făcut.
Chiar și Donald Trump își dă seama că Rusia este în declin și că nu poate câștiga războiul.
Nicușor Dan își trimite doi emisari să ia lumină de la Trump.
Sau poate îl va tămâia un prieten cu nume de pasăre.
E ca la biserică, cum îi place domniei sale.
Putem să ne inspirăm și din experiența Poloniei și din cea a Ungariei, atât cea prezentă, cât și cea de dinainte de 1989.
Dar noi suntem daci liberi, vorbim limba bătrână și ne tragem din Decebal și din Traian.
”Toba e zgomotoasă pentru că e goală.” – proverb polonez
”Unde toţi fură, acolo nimeni nu-i hoţ.” – proverb polonez
”Curajul e bun, dar să fie înţelept.” – Witold Potocki
”În arta conducerii mai importantă decât cunoaşterea tehnicii de-a conduce este cunoaşterea celor care sunt conduşi. ” – Wladyslaw Loranc
