Kremlinul caută o nouă escaladare a conflictului, în condițiile în care ofensiva sa din Ucraina stagnează, iar statele baltice și Polonia sunt „țintele cele mai îndemână”, a declarat ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, într-un interviu acordat postului public LRT și publicat pe 20 iulie.
Kaunas este cel mai recent oficial aliat care avertizează că Moscova s-ar putea pregăti să testeze flancul estic al NATO pe măsură ce războiul din Ucraina intră într-o nouă fază de uzură.
Potrivit ministrului lituanian, „societatea rusă începe deja să întrebe regimul” de ce Rusia nu a reușit să obțină victoria în Ucraina, în timp ce propriul său teritoriu este lovit de atacuri, iar țara se confruntă cu penurii de combustibil.
„Kremlinul, Vladimir Putin, are nevoie de o nouă escaladare, de un nou succes militar, iar în acest context regiunea baltică și Polonia sunt țintele cele mai îndemână”, a declarat Kaunas pentru LRT Radio.
Citește și: Cele cinci vulnerabilități ale NATO și implicațiile directe pentru România
În ultimele săptămâni, liderii Poloniei și Lituaniei – două state membre NATO care se învecinează cu Belarus și cu enclava rusă puternic militarizată Kaliningrad – au avertizat în repetate rânduri asupra riscului unor provocări rusești. Și oficiali NATO au admis că nu poate fi exclus un atac convențional al Rusiei asupra unui stat aliat în următorii ani. Șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat recent că, potrivit evaluărilor comune ale serviciilor de informații ale NATO, Moscova ar putea fi pregătită să atace un stat membru chiar din 2029.
Urmărește și: Politica Fără Zahăr, cu Mihai Isac si Angela Grămadă
Aceste avertismente apar pe fondul îngrijorărilor privind unitatea Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele american Donald Trump a continuat să critice (de multe ori în termeni duri) aliații europeni, fie legat de susținerea pentru Ucraina, de Groenlanda sau mai recent, de războiul cu Iranul, pornit de SUA împreună cu Israelul în februarie 2026.
Totodată, administrația de la Washington a anunțat că reevaluează prezența militară americană în Europa.
Cu toate acestea, oficialii occidentali insistă că NATO rămâne pregătită să răspundă oricăror provocări rusești.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Independent, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a declarat că Alianța este pregătită să reacționeze la orice acțiune ostilă din partea Rusiei.
Ucraina lovește Moscova cu sute de drone după unul dintre cele mai ample atacuri rusești asupra Kievului
Ucraina a lansat aproximativ 400 de drone asupra Moscovei, au anunțat oficialii ruși, citați de Reuters. Atacul a rănit două persoane și a provocat incendii la mai multe clădiri din capitala rusă.
Loviturile au avut loc la numai o zi după ce Rusia a desfășurat unul dintre cele mai mari atacuri cu rachete balistice asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă.
Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri cu rachete balistice asupra Kievului și altor orașe ucrainene, într-un bombardament care a durat aproximativ cinci ore și care a ucis cel puțin șase persoane, a rănit alte câteva zeci și a provocat incendii și distrugeri în întreaga capitală.
Autoritățile ucrainene au anunțat că asupra Kievului au fost lansate aproximativ 40 de rachete balistice Iskander-M și hipersonice Zircon. Sirenele de raid aerian au început să sune în jurul orei 1:30, iar locuitorii au auzit mai întâi sistemele de apărare antiaeriană și, câteva minute mai târziu, o serie de explozii puternice.
Intensificarea atacurilor rusești, în al cincilea an al războiului, pune o presiune tot mai mare asupra partenerilor occidentali ai Ucrainei pentru a accelera livrările de sisteme de apărare antirachetă.
„Protecția împotriva rachetelor balistice este prioritatea noastră absolută în acest moment. Avem nevoie zilnic de interceptoare”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe platforma X.
Atacurile au loc într-un moment de tensiune politică internă la Kiev, unde continuă protestele declanșate după decizia lui Zelenski de a-l demite pe popularul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov.
Dilema lui Zelenski
Manifestanții cer revenirea acestuia în funcție și demiterea comandantului-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care îl acuză că menține un stil de conducere inspirat din modelul sovietic. Protestele continuă și luni, 20 iulie, iar cererile manifestanților rămân neschimbate: Fedorov la minister, Sîrski – comandantul care pare să fie protejat cumva de președintele Zelenski – afară!
O decizie privind eventuala înlocuire a lui Sîrski este așteptată în curând, posibil chiar în următoarele zile, relatează Kyiv Independent, citând surse familiarizate cu subiectul.
Între timp, lui Fedorov i-a fost propus un alt rol, axat pe dezvoltarea tehnologiilor militare și coordonarea procesului de modernizare a Ministerului Apărării. Totuși, potrivit a două surse apropiate discuțiilor, acesta este dispus să revină în guvern doar în funcția de ministru al Apărării.
„Pentru Fedorov este important să poată continua toate proiectele pe care le-a început”, a declarat una dintre surse.
(Sursa foto: AGERPRES FOTO / EPA)
