Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru completarea art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, a anunțat joi Administrația Prezidențială.
În cererea de reexaminare, șeful statului arată că, la data de 25 octombrie 2025, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului (PL-x nr. 14/2023).
Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, în sensul instituirii posibilității ca, la solicitarea de către beneficiar, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să poată dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare.
De asemenea, prin legea transmisă la promulgare se modifică art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în sensul că regimul juridic instituit de acest act normativ nu se va aplica și proiectelor sau părților din proiectele care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securității naționale, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării și nici capacităților de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a acestora.
În data de 11 noiembrie 2025, cu privire la această lege, președintele României a formulat obiecție de neconstituționalitate, arătând, în principal, că:
• art. I permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000 (proiecte hidroenergetice) fără evaluare adecvată de impact, fără justificarea lipsei alternativelor, fără motive imperative de interes public major și fără măsuri compensatorii – contrar Directivei Habitate și jurisprudenței CJUE;
• art. II instituie o exceptare generală și necondiționată de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT și pentru lucrările de mentenanță/retehnologizare a capacităților energetice din arii protejate, deși derogările sunt permise doar punctual, individualizat, cu notificarea Comisiei Europene;
• ambele intervenții restrâng dreptul la un mediu sănătos fără a respecta testul proporționalității (scop legitim, necesitate, măsură proporțională) și afectează substanța acestui drept;
• se conferă CSAT o competență nouă (desemnarea proiectelor exceptate de la evaluarea de mediu) printr-o lege ordinară, deși modificarea atribuțiilor CSAT se poate face doar prin lege organică; textul este și ambiguu terminologic;
• forma adoptată de Camera decizională diferă substanțial de forma respinsă de Senat (extinderea suprafețelor excluse, procedură nouă la cererea „beneficiarului”, competența CSAT), aspecte nedezbătute în prima Cameră – cu încălcarea principiului bicameralismului;
• deficiențe de tehnică legislativă: termeni neconsacrați, neconcordanță între expunerea de motive și textul normativ, ambiguitate care ridică inclusiv o problemă de retroactivitate;
• lipsa reavizării de către Consiliul Legislativ a formei finale a legii, ulterior modificărilor substanțiale aduse proiectului.
Potrivit cererii de reexaminare trimise de președinte, prin Decizia nr. 735/2026, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate, statuând în esență că:
• diferențele dintre forma respinsă de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților sunt nesemnificative (o singură precizare de fond la art. I – autoritatea și termenul de 60 de zile; la art. II – desemnarea prin hotărâri CSAT), neafectând obiectul de reglementare și configurația inițiativei — legea este conformă cu art. 61 și 75 din Constituție;
• avizul a fost solicitat de Senat (primă Cameră sesizată) la 14 noiembrie 2022 și emis favorabil la 17 noiembrie 2022; solicitarea unui nou aviz pe parcursul dezbaterilor este facultativă, nu obligatorie;
• expunerea de motive nu face parte din actul normativ și nu poate fi supusă controlului de constituționalitate; sintagmele criticate („zonă-tampon”, „la data de 29 iunie 2007”, „proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective”) sunt clare prin interpretare gramaticală și sistematică; norma reglementează doar pentru viitor – nu există retroactivitate;
• desemnarea proiectelor de apărare/securitate națională prin hotărâre CSAT este doar o aplicație a atribuțiilor existente, nu o atribuție nouă a acestuia – nu se încalcă rezerva legii organice;
• pentru art. I: excepția vizează ariile naturale protejate de interes național, nu siturile Natura 2000 (de interes comunitar), deci Directiva Habitate nu este incidentă; directivele Păsări și EIA rămân oricum aplicabile de la caz la caz în executarea normei. Pentru art. II: condiția analizei individuale („de la caz la caz”) impusă de art. 1 alin. (3) din Directiva EIA este respectată prin chiar mecanismul desemnării proiectelor prin hotărâri CSAT – nu există o exceptare generală și automată, iar art. 53 din Constituție nu este incident, nefiind afectat niciun drept fundamental.
„Cu toate acestea, considerentele Curții relevă o serie de aspecte asupra cărora Parlamentul nu s-a pronunțat în mod expres pe parcursul procedurii legislative și care, prin natura lor, impun o nouă deliberare parlamentară, distinctă de cea care a precedat sesizarea de neconstituționalitate. Decizia Curții Constituționale din 24 iunie 2026 a validat constituționalitatea legii numai prin raportare strictă la criticile formulate în sesizare și numai în urma unui exercițiu interpretativ propriu al instanței de contencios constituțional, exercițiu care pune în lumină o serie de elemente ale textului normativ ce nu au făcut, ca atare, obiectul unei dezbateri parlamentare exprese”, se arată în cererea de reexaminare.
Potrivit Administrației Prezidențiale, constatarea constituționalității legii în raport cu criticile formulate nu epuizează analiza pe care Parlamentul este chemat să o realizeze în cadrul reexaminării. Dincolo de limitele controlului de constituționalitate, considerăm că se impune evaluarea actuală a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, inclusiv din perspectiva evoluțiilor intervenite de la momentul inițierii propunerii legislative.
„Expunerea de motive fundamentează intervenția legislativă, în principal, pe creșterea prețurilor la energie din anul 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Legea a fost însă adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026. La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante prin raportare la momentul adoptării legii. Or, astfel cum rezultă și din considerentele Deciziei nr. 735/2026 referitoare la rolul instrumentului de motivare, aprecierea necesității unei reglementări presupune examinarea motivelor care o justifică, a impactului acestei reglementări și a condițiilor concrete de implementare. Faptul că expunerea de motive nu constituie obiect al controlului de constituționalitate nu înlătură necesitatea ca Parlamentul să verifice, în cadrul reexaminării, dacă premisele care au justificat inițiativa se mențin și în prezent”, se arată în cererea de reexaminare.
În același sens, existența unei hotărâri a Guvernului sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 atestă aprobarea istorică a unui obiectiv de investiții, fără a demonstra, prin ea însăși, că proiectul își păstrează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică. Legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor și duratei necesare finalizării, a capacității suplimentare ce poate fi efectiv pusă în funcțiune, a existenței unor soluții tehnice alternative ori a raportului dintre beneficiul energetic urmărit și impactul asupra patrimoniului natural. Textul transmis la promulgare confirmă că elementul decisiv pentru aplicarea derogării îl constituie existența aprobării și demararea obiectivelor de investiții anterior datei de 29 iunie 2007, fără criterii suplimentare de actualitate sau viabilitate cu privire la aceste obiective, a precizat Administrația Prezidențială.
Potrivit cererii de reexaminare, necesitatea unei evaluări actuale a proiectelor de investiții este cu atât mai evidentă cu cât derogările instituite prin lege în materia protecției mediului au vocație de aplicare nelimitată în timp. În forma transmisă la promulgare, reglementarea nu este circumscrisă unei situații excepționale cu caracter temporar și nici nu stabilește un termen în care beneficiarii pot solicita aplicarea acesteia. În consecință, mecanismul instituit poate permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă. În aceste condiții, menținerea unei derogări cu caracter permanent nu poate fi justificată exclusiv prin împrejurările conjuncturale ale pieței energiei avute în vedere la momentul inițierii legii ori prin considerații generale referitoare la avantajele hidroenergiei, ci presupune o evaluare actuală, individualizată și verificabilă a necesității, viabilității și utilității fiecărui proiect.
„Evoluția procedurii legislative constituie, la rândul său, un argument în favoarea unei noi evaluări de oportunitate. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat la 19 decembrie 2022, Guvernul a formulat un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile sesizate în fond au propus respingerea acesteia în aprilie 2024. Raportul suplimentar favorabil a fost depus la 15 octombrie 2025, chiar în ziua adoptării legii, fără actualizarea corespunzătoare a instrumentului de motivare, rămas întemeiat în esență pe datele și premisele anilor 2021-2022. Aceste împrejurări nu constituie, prin ele însele, vicii de constituționalitate, dar justifică reanalizarea soluției legislative în raport cu situația existentă la momentul reexaminării.
Reanalizarea soluției legislative este cu atât mai necesară cu cât problematica finalizării unor amenajări hidroenergetice aflate în curs de execuție face deja obiectul unor reglementări speciale. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie, precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 303/2023, instituie măsuri dedicate unor asemenea obiective de investiții. În paralel, în circuitul parlamentar au fost promovate alte inițiative având obiecte parțial convergente, inclusiv propunerea legislativă înregistrată sub nr. PL-x 179/2025 având ca obiect completarea prevederilor Ordonanței de Guvern nr. 175/2022 și propunerea legislativă înregistrată sub nr. PL-x 3/2026 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei. Abordarea concomitentă a aceleiași problematici prin instrumente normative distincte, întemeiate pe proceduri, condiții și garanții diferite, evidențiază riscul unei reglementări fragmentare și lipsite de coerență legislativă”, menționează documentul transmis de președinte Parlamentului.
Potrivit Administrației Prezidențiale, ulterior transmiterii legii spre promulgare, cadrul normativ în materia protecției biodiversității a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care a introdus regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate, metodologia de identificare a acestora fiind ulterior aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.066/2026. Legea supusă reexaminării nu reglementează raportul dintre procedura de scoatere a unor suprafețe din limitele ariilor naturale protejate și eventuala includere a acelorași suprafețe într-o zonă prioritară pentru biodiversitate, deși cele două regimuri pot deveni incidente asupra aceluiași amplasament.
În aceste condiții, pentru același proiect pot deveni aplicabile, concomitent, regimul special instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022, normele privind securitatea națională, procedura de modificare a limitelor unei arii naturale protejate, evaluarea impactului asupra mediului, regimul siturilor Natura 2000, protecția speciilor, legislația în domeniul apelor și noile dispoziții privind zonele prioritare pentru biodiversitate. Suprapunerea unor asemenea regimuri speciale, insuficient coordonate între ele, riscă să producă nu simplificarea urmărită de inițiatori, ci din contră, incertitudine în aplicare, competențe concurente, acte administrative dificil de corelat și, în cele din urmă, noi litigii, susține Președinția.
„Din această perspectivă, prezintă o relevanță deosebită exigențele Legii nr. 24/2000 referitoare la necesitatea și coerența reglementării, integrarea sa armonioasă în ansamblul legislației, precum și evitarea paralelismelor legislative. În locul instituirii succesive a unor derogări prin acte normative distincte, se impune analizarea oportunității unui cadru legislativ unitar, care să individualizeze proiectele vizate, să reglementeze în mod complet condițiile și procedura aplicabilă, să stabilească în mod clar competențele autorităților implicate și să prevadă garanții unitare și previzibile privind protecția mediului, evaluarea impactului acestor obiective de investiții asupra mediului, avizarea și autorizarea proiectelor”, se arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.
Față de aceste evoluții, șeful statului consideră că Parlamentul este chemat să reanalizeze nu numai redactarea punctuală a legii, ci însăși oportunitatea menținerii soluției legislative adoptate, în condițiile în care fundamentarea inițială nu mai reflectă în mod suficient situația actuală, iar cadrul normativ aplicabil a cunoscut, între timp, modificări și dezvoltări semnificative. O asemenea evaluare este necesară pentru a stabili dacă obiectivul urmărit mai justifică adoptarea reglementării în forma transmisă la promulgare sau dacă acesta trebuie realizat printr-o soluție legislativă unitară, actualizată și corelată cu ansamblul normelor în vigoare.
Puteți citi textul integral al cererii de reexaminare transmisă de președintele Nicușor Dan Parlamentului aici.
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
