Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), răspunde declarațiilor făcute în ședința Secției pentru judecători a CSM de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea a susținut că vinovați pentru închiderea a mii de dosare din cauza răspunderii penale sunt politicienii și procurorii.
În ședința de marți, Secția pentru judecători a identificat doi vinovați pentru criza prescripției: oamenii politici, care nu au intervenit legislativ pentru a o preveni, și procurorii, care ar fi trimis dosarele în judecată prea târziu. Totodată, Savonea a subliniat că judecătorii nu pot fi trași la răspundere, întrucât „nu au făcut decât să aplice principii europene și cel mai înalt standard de protecție a drepturilor omului”.
Sandu răspunde și vizează actorii din sistem care invocă în prezent independența justiției ca scut față de criticile guvernului. „Cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că o apără”, scrie membrul CSM, enumerând o serie de practici ale șefilor de instanțe pe care le consideră dovezi concrete ale acestei distrugeri: „înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la zero a cercetării judecătorești, ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări”.
Umilirea prin note mici
El merge mai departe, descriind mecanisme de presiune mai subtile. „Le dai note în bătaie de joc la funcțiile de conducere celor care au făcut greșeala de a se înscrie la concurs împotriva favoriților clicii de la vârful justiției” sau „îți aduci aminte după aproape un an că este posibil ca un magistrat să fi avut o manifestare nedeontologică și te sesizezi din oficiu”.
Concluzia lui Sandu este că „distrugerea independenței judecătorilor, urmată de valuri de achitări și restituiri de dosare, a creat furia publică care a asigurat combustibilul pentru măsurile luate de guvern împotriva magistraților” — și că această dinamică nu a fost întâmplătoare: „Personal cred că aceasta a fost o strategie cu participarea ambelor părți”.
Procurorul CSM face un apel la cetățeni ca arbitri ai dezbaterii, invocând consecințele concrete ale crizei sistemului judiciar. „Salvarea corupților, dar nu numai — inclusiv traficanți de copii sau de droguri au fost salvați — dispariția marilor dosare de corupție sau de evaziune fiscală, sentimentul general de impunitate al infractorilor care se filmează pe TikTok săvârșind infracțiuni”. El lasă o concluzie deschisă: „Dacă cetățenii sunt mulțumiți de actul de justiție, înseamnă că Secția pentru judecători are dreptate; dar dacă nu sunt mulțumiți de actul de justiție, este posibil să am eu dreptate”.
De unde a plecat totul
În privința responsabilității politice, procurorul CSM este tranșant: „Cu privire la cei doi vinovați indicați, sunt perfect de acord că o mare vină o poartă oamenii politici, ale căror ticăloșie și cinism mă uimesc în fiecare zi”. El recunoaște că „dacă oamenii politici ar fi dorit, ar fi putut salva prescrierea răspunderii penale intervenind legislativ în intervalul de timp prevăzut de lege. Dar nu s-a dorit”.
Principala acuză adusă procurorilor – că ar fi trimis dosarele prea târziu în judecată – este respinsă de Sandu printr-o reconstituire a crizei instituționale generate de Curtea Constituțională (CCR). El explică că au existat două hotărâri CCR aflate în contradicție: prima lăsa să se înțeleagă, prin considerente, că prescripția specială putea fi întreruptă prin prezentarea învinuirii suspectului, „99% din practica judiciară mergând în această direcție, judecătorii fiind conștienți de catastrofa la care s-ar fi ajuns dacă prescripția specială ar fi dispărut peste noapte”, arată Sandu. La patru ani distanță, o nouă decizie a CCR a răsturnat totul, declarând că „toată practica judiciară este greșită”, completează membrul CSM.
Concluzia lui este fără echivoc: „Niște oameni numiți politic la CCR au redus la tăcere marea masă a magistraților penaliști care interpretaseră legea în spiritul său”.
Judecătorii care au mers la CJUE — pedepsiți pentru curaj
Procurorul CSM readuce în discuție episodul în care o serie de judecători au refuzat să aplice deciziile CCR și au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Sandu îl descrie ca pe un moment de cotitură. „Pentru prima dată, această instanță a arătat că deciziile unei Curți Constituționale pot fi lăsate fără efect, iar magistratul poate aplica direct legislația europeană”.
Consecințele pentru acești judecători au fost însă severe. „Pentru îndrăzneala lor, acești magistrați au fost aspru pedepsiți prin ațâțarea Inspecției Judiciare asupra lor, prin promovarea unor acțiuni disciplinare, prin sancționarea lor, prin eliminarea din complete, prin orice măsură de natură să sperie și să creeze frustrare”, mai scrie Sandu.
Savonea și statul de drept
„Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale.
Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuie să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept”, a susținut Savonea, marți, în ședința CSM.
