Veniturile obținute de partide continuă să fie în continuare ridicate în ciuda anunțului Autorității Electorale Permanente că va reforma legislația care privește finanțarea partidelor, campaniile electorale și însăși funcționarea AEP.
În ultimii 7 ani, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au avut venituri și, implicit, cheltuieli de aproape 5 miliarde de lei, bani colectați în special în 2024 și 2025.
În anul 2025 veniturile au rămas ridicate chiar dacă nu au atins nivelul din 2024, când rambursările pentru campanii și subvențiile au depășit un miliard de lei, arată un raport Expert Forum.
Un partid se poate finanța din donații, cotizații, împrumuturi, subvenții și alte venituri, iar un competitor electoral din donații, împrumuturi, venituri proprii sau transferuri de la partid, din veniturile acumulate în afara campaniei electorale.
Limitele financiare anuale pentru fondurile plătite către un partid sunt următoarele:
- echivalentul a 200 de salarii minime brute (SMB) pentru donații și împrumuturi de la persoane fizice,
- 500 SMB pentru donații și împrumuturi de la persoane juridice,
- 48 SMB pentru cotizații.
În 2025, SMB a fost de 4.050 de lei, deci limitele sunt: 810.000 de lei, 2.025.000 de lei și 194.400 de lei.
O persoană poate dona ca persoană fizică, dar și indirect, printr-o firmă, care este o entitate juridică.
Legea stabilește o limită superioară pentru persoanele care dețin mai multe societăți comerciale, direct sau indirect, prin care ar putea da bani partidelor politice. Legea 334/2006 prevede limite pe partid și pe tip de contribuție financiară (donații/împrumuturi), dar nu impune o limită globală pe persoană. Limitele se calculează pe partid și tip de venit, nu există o limită superioară de persoană.
În teorie, o persoană poate acorda donații și împrumuturi unuia sau mai multor partide.
Cotizațiile pot fi acordate unui singur partid, pentru că sunt legate de poziția de membru de partid, care poate da bani și pentru campania electorală.
(Sursa: Expert Forum)
Ce bani au primit partidele în 2025
Șaizeci și opt (din 270) de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial. Pentru partide precum SOS și POT, care primesc subvenții, nu se regăsesc rapoartele financiare pe 2025 pe site-ul AEP. E drept că termenul de depunere nu expirase la momentul realizării analizei.
Veniturile partidelor în 2025 au fost mai mici decât în 2024, însă au rămas oricum la un nivel relativ ridicat.
Datele arată că, în general, activitatea de colectare de fonduri din anii electorali este mai activă decât în ceilalți ani.
EFOR spune în raportul său că 92 de partide politice și organizații ale minorităților naționale, ale căror declarații fiscale sunt publicate pe pagina Ministerului Finanțelor până la data de 14 mai, au avut venituri de aproximativ 705 milioane de lei (comparativ cu 1,5 mld în 2025).
Din acest total, partidele politice au declarat venituri de 323 de milioane de lei, restul fiind legat de organizațiile minorităților naționale.
Chiar dacă analiza nu include toate partidele, aceasta reprezintă o imagine foarte bună a veniturilor și cheltuielilor pentru 86 de partide politice.
AEP a virat 232 de milioane de lei subvenții pentru partidele politice. Partidele nu înregistrează veniturile din cheltuieli în situația financiară dacă nu cheltuiesc aceste fonduri, astfel că în realitate sunt înregistrate venituri mai mici.
De exemplu, PSD a înregistrat 62 de milioane de lei, deși AEP i-a transferat 79 de milioane.
Raportul identifică venituri în avans de 57 de milioane de lei la partidele parlamentare care primesc subvenții, care cel mai probabil sunt economii care provin din astfel de fonduri.
Cât privește raportul veniturilor din subvenții versus venituri declarate, situația este relativ diversă și poate varia de la 50% până la 80% în ultimii 2 ani.
Cheltuielile totale sunt de 731 de milioane de lei, din care 402 milioane de lei sunt raportate de partidele politice. Aceste date provin din contul rezultatului exercițiului, care arată ce venituri și cheltuieli au fost recunoscute în cursul anului.
Organizațiile minorităților naționale li s-au alocat la începutul anului 296 de milioane de lei din bani publici.
UDMR nu primește bani din subvenții, deși avea dreptul, întrucât a optat să primească fonduri pentru activitatea organizațiilor minorităților naționale. Sursele de finanțare ale acestor organizații pot fi diferite față de ale partidelor politice și implică, printre altele, alocări din partea Secretariatului General al Guvernului pentru funcționare și activități specifice.
Veniturile partidelor cu cele mai mari bugete au crescut în anul de alegeri 2024
PSD a trecut de la aproximativ 97,9 milioane de lei în 2023 la 353,8 milioane de lei, PNL de la 89,8 milioane de lei la 397,6 milioane de lei, USR de la 49,3 milioane de lei la 144,6 milioane de lei, iar AUR de la 42,1 milioane de lei la 134,7 milioane de lei.
Dintre acestea, PNL a avut cele mai mari venituri în 2024, urmat de PSD, în timp ce USR și AUR au avut valori mai apropiate, dar considerabil mai mici.
În 2025, veniturile au scăzut puternic pentru toate partidele comparativ cu 2024.
AUR a ajuns la aproximativ 90,8 milioane de lei, PSD la 79,0 milioane de lei, PNL la 69,0 milioane de lei, iar USR la 65,7 milioane de lei.
Astfel, în 2025, AUR a avut cele mai mari venituri dintre partidele analizate, în timp ce USR a avut cele mai mici. Comparativ cu vârful din 2024, toate partidele au înregistrat o reducere importantă a veniturilor.
Veniturile din surse private ale partidelor reprezintă mai puțin de o treime.
Cotizațiile partidelor politice au ajuns la 40,6 milioane de lei, din care doar 802.063 de lei au fost peste 10 salarii – ceea ce înseamnă că numărul cotizanților care au acordat sume mari partidelor a fost relativ mic.
PSD și PNL au declarat valori similare – aproape 11 milioane de lei, AUR 9 milioane de lei și USR 2,9 milioane de lei.
Cele mai mari sume strânse din cotizații peste 10 SMB s-au înregistrat la PNL (410.763 lei), PUSL (150.000 lei) și AUR (145.300 lei).
PSD a înregistrat cea mai mare valoare la împrumuturi, și anume 83 de milioane de lei, fiind urmat de AUR, cu 25,8 milioane de lei, PUSL cu 1,9 milioane de lei, USR cu 970 mii de lei.
PNL a luat doar 30.000 de lei împrumut (PNL Botoșani).
În total, partidele au luat împrumuturi de 112 milioane de lei, 45,9 milioane de la persoane juridice peste 100 SMB, 35,4 milioane de lei sub 100 SMB și 31,5 milioane de lei pentru împrumuturi pentru persoane fizice peste 100 SMB.
Donațiile de la persoane fizice, care au avut o valoare de peste 10 SMB au însumat 6,6 milioane de lei, iar cele de la persoane juridice 692.492 lei. La persoanele fizice, cea mai mare parte din bani provine de la PNL – 3 milioane de lei, USR – 1,3 milioane de lei și PSD – 900 de mii de lei. La persoane juridice au declarat fonduri PNL – 419.600 lei, PUSL – 200.000 lei, USR – 55.892 lei și UDMR 17.000 lei.
Analiza bilanțurilor partidelor parlamentare indică diferențe semnificative de soliditate financiară între formațiuni. UDMR și USR prezintă cele mai echilibrate poziții, având lichidități consistente, datorii acoperibile și capitaluri pozitive.
POT are, de asemenea, o lichiditate ridicată și datorii reduse, însă poziția sa trebuie interpretată cu prudență, deoarece aproape întregul bilanț este susținut de venituri în avans, spune raportul.
În schimb, PSD, PNL și AUR se află într-o zonă de presiune financiară mai ridicată, cu datorii importante raportate la activele circulante și la disponibilitățile bănești.
Partidele au folosit mult mai mult împrumuturile în ultimii 2 ani electorali. Pe lângă 2024 și 2025, doar PSD pare să mai fi rămas cu datorii de acest tip, după alegerile din 2020, dar la o valoare mult mai mică.
Majoritatea partidelor au venituri în avans – bani primiți sau aferenți unor drepturi deja existente, dar care nu sunt considerați încă venit al anului curent din punct de vedere contabil -, care reprezintă cel mai probabil subvenții alocate de AEP, dar neînregistrate de partide ca venit în 2025.
Proporțional cu banii primiți, POT a pus deoparte cei mai mulți bani – 7,5 milioane din 15 milioane primite. În 2025 sa văzut o creștere a acestor fonduri pentru partidele parlamentare care primesc subvenții, de la 42 la 57 de milioane de lei.
Propuneri privind donațiile
- Reducerea limitelor maxime pentru donații și împrumuturi: cel mult 75 de SMB pentru persoane fizice și 150 de SMB pentru cele juridice.
- Plata pentru donațiile în valoare de peste 10 SMB să fie făcută prin prin cont bancar.
- Termenul de returnare a împrumuturilor ar trebui scurtat.
- Împrumuturile pentru finanțarea campaniei trebuie clar delimitate de fondurile folosite pentru campanie.
- Interzicerea prin lege a transformării împrumuturilor în donații.
- Interzicerea finanțării partidului politic sau a campaniei electorale cu criptomonede.
Propuneri privind subvențiile
Valoarea subvențiilor este mult prea ridicată, chiar și pentru anii electorali, iar aceste fonduri nu fac decât să crească și mai mult monopolul asupra vieții politice pentru un număr mic de partide, spun autorii raportului. Ei propun modificarea mecanismului de stabilire a bugetului annual pentru a include criterii predictibile pentru elaborarea acestuia.
- Stabilirea unui prag superior mai jos – de exemplu, 0,2% din bugetul național – fie un cost per vot indexat anual, dublat de o limită maximă anuală.
- Preluarea modelului german: după un anumit număr de voturi suma primită per vot se reduce, pentru a favoriza partidele mici.
- Procesul prin care se pregătește și aprobă bugetul anual trebuie să includă o fundamentare mult mai clară a nevoilor pe care le au partidele politice.
- Creșterea la 40% a procentului de alocare pentru partide care obțin rezultate la alegerile locale.
- Reducerea limitei pentru obținerea de subvenții pentru rezultatele la alegerile locale la un număr mai rezonabil de aleși locali și să țină cont și de rezultatele de la alegerile pentru primari sau consilieri locali.
- Returnarea, de către partide, la finalul anului a banilor necheltuiți.
- Clarificarea prin lege a cheltuielilor permise, în cadrul fiecărei categorii mari, cum ar fi cheltuielile cu propaganda sau ce înseamnă cheltuielile cu protocolul.
- Impunerea de limite procentuale pentru cheltuielile din subvenții, mai ales când vine vorba de linia bugetară presă și propagandă.
- Partidele nu ar trebui să poată folosi mai mult de 30% din subvenții pentru contracte cu destinația presă și propagandă.
- Legea ar trebui să impună o limită procentuală (de exemplu, 30%) pentru fonduri publice folosite pentru finanțarea campaniei.
- Prevederea prin lege ca un partid să nu poată acorda contracte din fonduri publice unor furnizori deținuți de persoane apropiate de decidenții partidului respectiv – de exemplu, rude sau afini până la gradul III-IV.
- Raportarea lunară legată de subvenții trebuie să fie obligatorie și să fie mai detaliată.
- Veniturile și cheltuielile din subvenții trebuie marcate clar în raportul de venituri și cheltuieli.
- Legislația ar trebui să prevadă mecanisme suplimentare de control al subvențiilor pentru AEP.
- Legea trebuie să stabilească o procedură de recalculare a subvențiilor în cazul în care un partid suferă modificări importante la nivel de reprezentare parlamentară și deci nu mai reflectă numărul de voturi obținute la ultimele alegeri.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
