Raport SRI pe 2020: Crima organizată promovează funcționari în Fisc și în vămi

Raport SRI pe 2020. Serviciul Român de Informații arată că Grupările de Criminalitate Organizată (GCO) caută „intrare” la nivel de administrație și în instituții și urmăresc promovarea unor oameni în funcții de conducere la nivel de ANAF și vămi.

Raportul mai arată că președintele, prefecții, ministerele și președinții de Consilii județene au primit peste 7.000 de informări privind lucru grave care se întâmplă în economia țării. Așadar, „toți știau”.

„GCO au continuat să fie preocupate de crearea de puncte de sprijin şi pârghii de influenţă la nivel administrativ-instituțional, fiind vizată inclusiv promovarea unor persoane agreate în funcţii relevante (la nivelul unor autorități de control financiar-fiscal sau vamale)”, se arată în documentul postat pe site-ul Camerei Deputaților.

Ajutorul consultanților și al avocaților

Din material mai rezultă că grupările amintite utilizează firme „fantomă” care sunt sprijinite de consultanți fiscali și de avocați.

„În derularea activităţilor evazioniste cu impact în planul securității naționale, astfel de grupări au utilizat firme „fantomă” pentru crearea de circuite de tip „suveică” şi societăți offshore, apelând, în acest sens, şi la serviciile unor consultanți fiscali, avocați sau contabili”, se mai arată în raport.

SRI mai vorbește de „încercări de manipulare a unor procese de achiziții publice, cu efecte negative asupra securităţii medicale” și că s-au intensificat „demersurile unor GCO, cu conexiuni în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, de facilitare a obţinerii cetăţeniei române în condiții ilegale”.

Citește și: Un comisar de poliție nu poate justifica 1,2 milioane de lei, după ce a luat 3 milioane euro credit de la BRD

Raport SRI pe 2020. Cele mai expuse investiții

Spălarea banilor și expatrierea fondurilor se realizează cel mai frecvent prin „realizarea de investiții în sectoarele imobiliar, energetic, infrastructură, managementul deşeurilor, agricultură, jocuri de noroc, fiind exploatate, în acest sens, vulnerabilități legislative, procedurale şi instituţionale”, se mai precizează în raport.

SRI mai spune că a constatat că gestionarea deficitară a deșeurilor, practicile operatorilor privați de salubritate, corupția din sistemul silvic împiedică dezvoltarea durabilă.

„Dezvoltarea durabilă a fost inhibată inclusiv de: implementarea deficitară a politicilor publice asociate gestionării deşeurilor; disfuncții în activitatea unor instituţii din domeniu; neîndeplinirea obligaţiilor asumate față de UE (deşeuri, calitatea aerului, conservarea biodiversității); preocuparea acutizată a operatorilor privați (de salubritate sau în domeniul hidrotehnic) de a-şi maximiza profiturile, prin metode ce afectează interesele statului român şi ale cetăţenilor; perpetuarea unor practici ilicite şi a corupţiei (deşeuri, silvic). Probleme majore au fost generate şi de lipsa unei strategii coerente de gestionare a resursei silvice, respectiv de deficienţe sistemice în ceea ce priveşte amenajarea pădurilor şi valorificarea masei lemnoase”.

Grave probleme de mediu

În plus, persistă riscul semnificativ de continuare a deprecierii fondului silvic şi de afectare a factorilor de mediu, pe fondul menţinerii preocupărilor ilicite.

Despre sectorul agricol SRI menționează că a continuat să fie „marcat de absența unei strategii în domeniu, dificultăți de promovare a producătorilor autohtoni şi lipsa unui sistem de irigații viabil”.

În ceea ce priveşte siguranţa alimentară, „nu au fost respectate norme specifice de combatere a maladiilor, focarele de pestă porcină africană (PPA) reluând evoluţia ascendentă în partea doua a anului. Situația, favorizată de perpetuarea unor probleme în asigurarea trasabilității animalelor, a afectat exportul de animale vii şi a produselor conexe. Propagarea cazurilor de gripă aviară a fost stopată, însă există riscul apariţiei epizootiei”, se mai precizează în document.

Citește și: Orlovka, satul de lângă România unde cad drone: jumătate pro-occidentali, jumătate pro-ruși

Raport SRI pe 2020. Lipsa de specialiști în transporturi

Infrastructura şi piaţa de transport sunt subdezvoltate în raport cu necesitățile interne, „pe fondul expertizei limitate şi managementului deficitar la nivelul administratorilor de infrastructură, precum şi al acţiunilor unor grupuri de interese vizând preluarea transportatorilor cu capital de stat (ori a cotelor de piaţă)”, se mai arată în raport.

Mai mult, antreprenori şi operatori străini pe segmentul rutier şi feroviar şi-au menţinut preocupările pentru obţinerea de concesii nejustificate din partea entităților autohtone. „Implementarea proiectelor de autostrăzi prevăzute în Master Planul General de Transport a fost marcată de prestaţia deficitară a antreprenorilor, dar şi de implicarea redusă a instituţiilor cu atribuţii în domeniu în monitorizarea lucrărilor şi iniţierea de noi aplicaţii”.

În cee ace privește perspectivele pe 2021, SRI arată că se vor acutiza acţiunile grupurilor cu interes, în contextul în care s-a conturat un palier al intermediarilor (respectiv societăți autohtone care îşi pun la dispozitie cercut relațional pentru obtinerea de facilitati necuvenite), iar antreprenorii (mai ales străini), care au acționat in modalitat neconforme, vor urmări să se racordeze la noi proiecte.

„Insuficienta dezvoltare a infrastructurii de transport va continua să limiteze perspectivele de creştere economică a ţării noastre şi de conectare la fluxurile comerciale europene. Calitatea servicilor de transport se va menține la un nivel inferior celor din majoritatea statelor UE, pe fondul finanțării insuficiente şi managementului deficitar”.

Raport SRI pe 2020. Doar 40 informări către DNA

Piaţa asigurărilor a fost marcată de un grad ridicat de concentrare pe segmentul RCA, care generează riscuri privind comportamente de piață neadecvate şi instabilitate în domeniu.

În 2020, au fost  înaintate organelor de urmărire penală 627 de informări, sesizări sau comunicări de date:

• 4 către Secția de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• 127 către Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție (70 central şi 57 teritorial);
• 40 către Direcția Naționale Anticorupţie (35 central şi 5 teritorial);
• 1 către parchetele de pe lângă curțile de apel;
• 11 către parchetele de pe lângă tribunale;
• 5 către parchetele de pe lângă judecătorii;
• 7 către parchetele militare;
• 432 comunicări de date către organele de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Interceptarea comunicațiilor

Prin Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, SRI a asigurat punerea în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicațiilor emise în condițiile Legii 51/1991 privind securitatea națională a României prin obținerea a 1298 de mandate de Securitate națională.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!