Donald Trump spune că SUA vor cere statelor europene să ramburseze ajutorul militar și munițiile trimise Ucrainei și sugerează că vânzările de arme către aliați vor fi reluate. Declarația vine pe fondul îngrijorărilor privind diminuarea stocurilor americane de muniții după războiul din Iran, dar și a scumpirii rapide a prețului carburanților pe piața mondială. În România, la benzinăriile OMV Petrom, benzina a atins cel mai ridicat nivel din istorie.
Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a respins informațiile potrivit cărora stocurile de muniții ale SUA ar fi fost grav diminuate în urma războiului din Iran, afirmând că Statele Unite își refac producția și își constituie rezerve.
„Le păstrăm pentru noi, pentru SUA, în loc să le vindem altora, dar vânzările către aliați vor începe din nou în curând”, a scris Trump, potrivit Reuters.
El a adăugat că „sute de miliarde de dolari” au fost oferite Ucrainei și NATO gratis, bani pe care, în opinia sa, Europa i-ar fi plătit dacă i s-ar fi cerut.
Evident, Trump a dat vina pe administrația predecesorului său democrat, Joe Biden, și a spus că Statele Unite vor cere acum rambursarea sumelor, chiar dacă „oarecum cu întârziere”.
Anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat așa-numita „Listă de priorități pentru achiziții destinate Ucrainei (Prioritized Ukraine Requirements List – PURL), prin care statele europene plătesc pentru furnizarea către Ucraina a unor arme produse în SUA.
Afirmațiile lui Trump vin pe fondul îngrijorărilor privind diminuarea stocurilor americane de muniții, după implicarea SUA în războiul din Iran. Reuters a relatat luna trecută că armata americană a consumat o mare parte din stocul de rachete cu rază lungă de acțiune și precizie ridicată în timpul conflictului cu Iranul, ceea ce a generat întrebări cu privire la capacitatea SUA de a răspunde unor viitoare conflicte.
Războaiele din Ucraina și Iran, precum și efectele lor economice, ar putea influența și alegerile legislative americane de anul viitor și șansele republicanilor lui Trump de a păstra controlul asupra ambelor camere ale Congresului.
Efectul asupra pieței globale a carburanților
În același timp, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial pe seama atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești creșterea prețurilor petrolului și gazelor.
„Trecem printr-un șoc energetic acum, din cauza atât a războiului din Ucraina – pentru că, după cum știți, Ucraina a decis că vrea să distrugă infrastructura energetică și produsele rafinate ale Rusiei, ceea ce pune presiune în sus asupra prețurilor la nivel mondial – cât și a conflictului din Iran”, a declarat Bessent pentru Fox News.
Prețul petrolului a atins joi cel mai ridicat nivel din ultimele șase săptămâni, după noile atacuri americane asupra Iranului și reluarea amenințărilor israeliene la adresa Teheranului, pe fondul temerilor privind perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu. Navele continuă să întâmpine dificultăți în traversarea strâmtorii Ormuz, scrie Reuters.
În România, vineri, 4 septembrie,benzina a atins cel mai înalt nivel din istorie în stațiile operate de OMV Petrom, iar motorina a depășit pragul de 10 lei/l în toate benzinăriile din țară, în urma deciziei „liderului pieței de a scumpi, la prima oră a zilei, diesel-ul cu 13 bani pe litru, iar benzina cu 9 bani pe litru atât în stațiile Petrom, cât și în cele premium OMV”, informează Profit.ro.
„Foarte probabil, (…) și celelalte companii vor efectua scumpiri similare în cursul zilei de vineri, ceea ce va conduce la stabilirea de noi recorduri de preț la benzină în toate rețelele de distribuție”, mai comentează Profit.ro.
Datele actualizate vineri dimineață de PretCarburant.ro indică o medie națională de aproximativ 9,60 lei/l pentru benzina standard și 10,11 lei/l pentru motorina standard.
Citește și: De ce este Trump atât de conciliant și docil cu Putin?
Ucraina lovește o navă rusească la Soci
Armata ucraineană a lansat, în noaptea de 3 spre 4 septembrie, mai multe valuri de atacuri asupra orașului rus Soci, inclusiv un atac cu dronă navală asupra unei nave rusești, relatează Kyiv Independent.
Un videoclip publicat de Marina ucraineană arată urmările atacului. Potrivit marinei, nava Nefrit făcea parte din infrastructura maritimă și energetică a Rusiei și era utilizată pentru operațiuni petroliere și de gaze, deservirea instalațiilor offshore, transportul de mărfuri și personal și lucrări tehnice subacvatice.
În cursul nopții de 4 septembrie, imagini publicate de mai multe canale rusești de Telegram au părut să arate un incendiu la un depozit de petrol în urma unui atac aerian. Relatările locale au indicat că incendiul ar fi izbucnit în centrul orașului Soci, în apropierea portului, însă instalația nu a fost identificată. Pagubele nu au putut fi verificate independent.
Ucraina a atacat în mod repetat infrastructura energetică și maritimă a Rusiei, în cadrul eforturilor de a reduce veniturile și capacitățile logistice care susțin războiul Moscovei.
Numai în luna iulie, forțele ucrainene ar fi atacat zeci de nave rusești în Marea Neagră și Marea Azov, inclusiv petroliere și alte vase despre care Kievul susține că fac parte din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei.
În perioada 21–22 iulie, Ucraina a afirmat că a lovit 13 astfel de nave: 10 nave de marfă, două remorchere și un petrolier.
(FOTO: Inquam Photos / Eduard Vinatoru)
