- Râurile din Giurgiu sunt sufocate de gunoaie: moloz, toalete, cutii de televizoare sau traverse de cale ferată
- Administrațiile giurgiuvene nu iau măsuri în curățarea râurilor, în timp ce încheie contracte de milioane de lei cu o firmă implicată într-un dosar penal de revărsări ilegale
- Localnicii și firmele locale scutesc mii de lei prin evitarea plății transporturilor de deșeuri și transformă râurile în gropi de gunoi
- Amenzile prea mici și dosarele tergiversate în instanță din lipsa normelor Ministerul Mediului de a calcula prejudiciul încurajează acumularea de deșeuri
O scurtă plimbare prin râurile giurgiuvene destăinuie povești ascunde despre comunitatea locală. Melanjul de deșeuri nu doar că lasă răni adânci în pământul și apa poluată, dar transmite și povestea intimă a celui care s-a decis să le arunce.
Un pet de bere, poate uitat de ani de zile din vremurile când sistemul SGR nu a fost implementat. O cutie de la un televizor 4k, poate o achiziție făcută cu multă trudă de o familie. Un vas de toaletă, cel mai probabil abandonat de cineva care și-a refăcut baia.
Toate aceste povești sunt scrise doar câțiva kilometri de București, unde râurile s-au transformat în veritabile gropi de gunoi. Pare că oricine poate arunca fără nicio problemă și în mod gratuit saci moloz, bucăți de asfalt sau chiar traverse de cale ferată.
Giurgiu este paradisul gropilor de gunoi din râuri, care sunt percepute ca fiind prea mici de instituțiile centrale și prea mari de autoritățile locale. Toată lumea are de final de plătit cu prețul sănătății, în special oamenii care locuiesc în apropierea râurilor contaminate și care ajung să folosească apa.
Televizoare 4k, toalete și traverse de cale ferată
În localitatea Mârșa, este aproape imposibil să găsești cu privirea râul Dâmbovnic, un mic afluent al Neajlovului care se varsă direct în Dunăre. Malul râului este acaparat de cutii de televizoare 4k, sticle fără garanție uitate de ani de zile, moloz sau chiar toalete.
La doar câțiva kilometrii în localitatea vecină, Goleasca, aceeași poveste se repetă în mod sistematic. De-a lungul cursului de râu, am găsit la fața locului zeci de anvelope uzate și ceea ce pare a fi resturile unei construcții demolate și abandonate.
Am mers pe cursul apelor pline de gunoaie și am ajuns în localitatea Bulbucata, aflată foarte aproape de intrarea în București. Pe malul râului s-au format munți de gunoaie din cauza depozitării ilegale de deșeuri de-a lungul anilor. În drumul neasfaltat plin nămol pot puteau observa clar urmele unei căruțe sau tractor lăsate, semn că au existat vizitatori.
Povestea se repetă similar și în localitatea Podul Doamnei, unde au apărut insule de sticle de plastic, fără garanție SGR, de asemenea abandonate de ani de zile în apă.
Cele mai dramatice imagini au fost găsite în localitatea Roata de Jos. Toate tipurile de deșeuri, inclusiv ceea ce pare a fi traverse de cale ferată, s-au contopit cu mediul înconjurător. Tragedia cea mai mare este că nivelul răului a crescut într-atât de mult încât deșeurilor abandonate riscă să fie purtate de cursul râului mai departe, poluând de parcă niciodată nu s-au aflat acolo.
Aproape imposibil să găsești în Giurgiu un râu fără gunoaie
Gropile de gunoi descoperite se aflau la marginea localităților, apărute în malurile râurilor. Din informațiile de la fața locului în Roata de Jos, gunoaiele sunt aruncate în râuri de localnici sau de “oamenii de la București”, după cum povestea un bărbat care locuia în apropierea gropii de gunoi formate.
Cele mai multe dintre aceste gunoaie par a fi aruncate de ani de zile, dovadă că nu s-au realizat salubrizări în perioada recentă, cu toate că Garda Mediu Giurgiu a răspuns într-o cerere adresată că “UAT-urile intervin periodic pentru salubrizarea amplasamentelor afectate de depozitări necontrolate de deșeuri”. În lipsa intervenției de salubrizare, gunoaiele aruncate ajung să contamineze solul și apa care poartă substanțele toxice direct în Dunăre.
Gropile au fost reperate cu ajutorul aplicației Google Earth, care a permis urmărirea cursurilor de apă care străbat județul. Din exemplul prezentat mai jos din comuna Mârșa, se pot observa în imaginea din satelit mai multe puncte albe și luminoase contrastante, împrăștiate pe o suprafață de câmp apropierea râului Dâmbovnic.
Investigația de pe teren a confirmat presupunerile că ar exista gropi de gunoi ilegale în comunele Mârșa, Podul Doamnei, Goleasca, Bulbucata și Roata de Jos. Cele 5 cazuri nu sunt deloc izolate și confirmă existența fenomen mai extins de distrugere a râurilor. Pe parcursul investigației, au fost găsite peste 20 de posibile gropi de gunoi ilegale care nu au putut fi verificate la fața locului.
În urma cererii formulate, Comisariatului Județean Giurgiu al Gărzii Naționale de Mediu a transmis că numai în anul 2025 au fost înregistrate aproximativ 500 de sesizări, marea majoritate privind depozitarea necontrolată de deșeuri.
Gunoaiele aruncate în râuri sunt economii de mii de lei pentru poluatori
De multe ori, locuitorii comunelor sunt cei care aruncă propriile gunoaie din gospodărie. Cu toate că primăriile oferă servicii de salubrizare, prin companii locale sau contractare a firmelor private la nivel de ADI (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară), oamenii preferă să arunce în locurile informale din râuri. Fiecare sac de gunoi aruncat, reprezintă o economie.
Aceeași Gardă de Mediu aruncă vina pe localnici, care ar arunca gunoaiele din cauza “lipsei de educație” și poate din cauza lipsei “resurselor financiare pentru achitarea taxei de salubritate.”
Prețurile pentru ridicarea gunoiului sunt infime în localități, tariful variază între 100 și 150 de lei pe an de membru de familie. Problema pentru localități este că firmele de salubritate locală nu au obligativitatea de a ridica toate tipurile de gunoaie dintr-o gospodărie.
Un contract din 2023 încheiat între SC Ecogreen Construct S.R.L și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Management Eficient pentru un Județ Curat” Giurgiu, din care fac parte și comunele Mârșa, Roata de Jos și Bulbucata, dezvăluie că firma nu este obligată să ridice următoarele tipuri de gunoi: deșeuri de producție, deșeuri din agriculturi, deșeuri din silvicultură/activități forestiere, deșeuri din pescuit, deșeuri provenite de la fose septice, deșeuri din rețeaua de canalizare și tratare, vehicule scoase din uz sau deșeuri provenite din activități de construcție și desființări.
Astfel, aceste tipuri de deșeuri sunt aruncate individual de fiecare locuitor, în mod normal, apelând la servicii de transport private. Însă, este mai rentabil să arunci molozul direct în marginea râurilor, pentru a evita costurile suplimentare.
Prețurile pentru un transport de moloz din București și Ilfov variază între 200 și 300 de lei. În mod legal, molozul sau gunoaiele ar trebui să ajungă la o groapă de gunoi autorizată sau un centru de sortare. Inchiriere container pentru moloz sau deșeuri, cu capacitate de 7 sau 4 metri cubi, poate depăși chiar și prețul de 1000 de lei.
În Giurgiu singura groapa de gunoi autorizată este cea de la Frățești. Orice transportator de deșeuri care respectă legea trebuie să plăteasca taxe pentru a aduce gunoiul în locurile autorizate. Pentru a-și maximiza profitul, transportatori pot „scurta” drumul și descarcă ilegal pe malurile râurilor din Giurgiu.
Pe de altă parte, în comunitățile din rural există înrădăcinat obiceiul de a arunca gunoaiele în spațiul public, precum râurile sau pădurile, unde nu este clară proprietatea. Lipsa de educație despre impactul asupra mediului lipsește cu desăvârșire în Giurgiu, remarcă două profesoare voluntare ale Asociației MaiMultVerde.
Firma SC Ecogreen Construct S.R.L a fost de altfel implicată în 2020 într-un dosar penal pentru deversări ilegale de deșeuri în râul Argeș, scria G4Media. Cu toate că în 2021 au fost trimise 4 persoane în judecată, inclusiv patronul firmei, localitățile din Giurgiu au continuat să apeleze la serviciile SC Ecogreen Construct.
Nu există nicio responsabilitate pentru a curăța râurile de gunoaie
Legea Apelor nr. 107/1996 stabilește că albiile și malurile râurilor mici fac parte din domeniul public al statului. Dacă malul râului se află în terenul intravilan al unei localități, acesta intră și sub jurisdicția primăriei.
Când vine vorba de colectarea gunoaielor aruncate în râuri, responsabilitatea este împărțită între poluator și proprietar, respectiv primăria sau Apele Române. O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor arată că primăriile sunt responsabile de gestionarea deșeurilor abandonate în spațiul care îl administrează.
Contractele de salubrizare nu prevăd totuși responsabilitatea firmelor de a curăța malurile râurilor. Primăria trebuie să mobilizeze prin urmare fonduri speciale pentru curățare și salubrizare care niciodată nu sunt de găsit.
Amenzile mari, dar gunoiul nu dispare niciodată
Amenzile pentru persoanele juridice pentru aruncarea de gunoaie în râuri ajung și până la 100.000 de lei, spune OUG nr. 195/2005, cu posibilitatea chiar de confiscare a autovehiculului cu care au fost aruncate deseurile. De cele mai multe ore, amenzile nu sunt suficient de mari, pentru că legea permite plata a jumătate din amenda minimă în primele 15 zile jumătate din minimul amenzii.
Garda de Mediu nu are capacitatea administrativă de a verifica constat locurile unde se aruncă gunoaie în râuri. Astfel, amenzile contravenționale pentru aruncarea sau depozitarea de gunoaie ajung să valoreze doar câteva transporturi în plus de gunoaie aruncate ilegal.
Amenda se transformă totuși în infracțiune când deșeurile sunt îngropate, incinerate sau pun în pericol viața umană, conform OUG 92/2021. Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, explică faptul că toate dosarele penale pentru aruncare de gunoaie ajung clasate pentru că nu există norme ale Ministerului Mediului care să calculeze daunele aduse mediului. Fără o metodologie de stabilire a prejudiciului provocat de aruncarea ilegală de gunoaie, dosarele nu pot fi judecate și sunt de altfel considerate drept minore și fără interes.
Mai mult de atât, în anul 2025, în Giurgiu au fost aplicate doar 4 amenzi contravenționale pentru UAT-uri, în valoare de 150.000. De asemenea, au mai înregistrate 43 de sancțiuni în valoare de 788.000 lei pentru încălcarea legislației de mediu privind regimul deşeurilor.
Fenomenul descrie paralizia statului la nivel local. Primăriile nu reacționează, Garda de Mediu aplică amenzi insuficiente care sunt plătite rapid, oamenii continuă să arunce gunoaie, și mediul înconjurător se degradează în liniște, punând în pericol viața comunităților locale.
(Foto deschidere: Moloz aruncat lângă râul Dâmbovnic, comuna Goleasca, Giurgiu)
Robert Olteanu este un tânăr jurnalist și masterand în cooperare internațională și dezvoltare. Pregătirea în științe politice și implicarea civică îi ghidează activitatea de reporter independent, în cadrul căreia se concentrează pe analiza structurilor instituționale, explorarea guvernanței publice și aducerea în atenția publicului a problemelor comunităților.
Acest material a fost realizat în cadrul Programului de Mentorat în Jurnalism al Rațiu Forum 2026, o inițiativă a Fundației Rațiu pentru Democrație și al Think Tank-ului LSE IDEAS. În fiecare an, programul selectează 20 de jurnaliști tineri din România și din regiune și îi conectează cu mentori experimentați din presa europeană, oferindu-le cadrul și sprijinul necesare pentru a dezvolta materiale jurnalistice ambițioase. Cel mai bun material este recompensat cu o bursă integrală la o școală de vară pentru jurnaliști, în Marea Britanie.
Articole scrise în cadrul Programului de Mentorat în Jurnalism al Rațiu Forum 2026:
În Transnistria, frazele se opresc înainte de a ajunge la capăt
Un vis sau o grădină Ghetsimani a locuințelor
Transnistria: cum reaprinde războiul din Ucraina conflictul separatist al Rusiei, uitat de decenii
Rațiu Forum a deschis înscrierile pentru ediția 2027 a Programului de mentorat pentru jurnaliști. Detalii AICI.
Rațiu Forum Journalism Mentorship Program este un program de mentorat destinat jurnaliștilor din România și din regiune aflați la început de carieră. Programul sprijină dezvoltarea abilităților de jurnalism de investigație și storytelling prin mentorat individual, sesiuni de formare, schimb de experiență între participanți și lucru practic pe un material jurnalistic original. Rațiu Forum le oferă susținere, timp, îndrumare de la profesioniști cu decenii de experiență și un cadru în care pot aborda subiecte grele. Anul acesta, articolele noastre au scos la lumină neglijența din maternitățile private românești, exploatarea muncitorilor migranți și presiunile identitare din Transnistria.
Programul începe cu o întâlnire la Turda, unde participanții își prezintă ideile de subiect în fața întregii echipe de mentori și primesc feedback. Ulterior, fiecare participant este asociat cu unul dintre cei opt mentori și lucrează împreună pe parcursul a patru luni, de la cercetarea subiectului și dezvoltarea ideii până la realizarea materialului final.
Participanții beneficiază de mentorat personalizat, oportunități de networking cu jurnaliști și experți media europeni, posibilități de publicare și vizibilitate, precum și șansa de a concura pentru un loc finanțat integral la o școală internațională de vară din Marea Britanie.
Mentorii ediției 2026-2027 sunt:
Owen Bennett-Jones
Jurnalist și broadcaster cu peste 30 de ani de experiență la BBC. A fost corespondent BBC în Pakistan și a relatat din Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa. A prezentat timp emisiunea Newshour a BBC World Service și este autorul unor cărți despre politica și istoria Pakistanului.
Elena Vijulie Tănase
Jurnalistă cu experiență în radio și televiziune și fostă directoare a Radio Europa Liberă România. A condus echipa RFE/RL România între 2020 și 2026, iar anterior a lucrat la BBC și Digi24. Are studii în istorie și științe politice și este cunoscută pentru documentarele sale despre istoria recentă a României.
Romana Puiuleț
Jurnalistă de investigație și cofondatoare RISE Project, cu peste 20 de ani de experiență în jurnalism. A lucrat în presa scrisă și televiziune, concentrându-se în special pe investigații și anchete video. A abordat subiecte precum corupția, justiția, migrația, criminalitatea organizată, mediul și utilizarea fondurilor publice, inclusiv în proiecte jurnalistice transfrontaliere.
Alison Mutler
Jurnalistă cu o carieră de peste trei decenii, care a relatat despre România încă din perioada Revoluției din 1989. A scris pentru ITN, Daily Telegraph, CNN și BBC, iar timp de 25 de ani a fost corespondent-șef al Associated Press pentru România și Moldova. Din 2019 lucrează la Universul.net, unde este directoare din 2021.
Dan Perry
Jurnalist internațional cu o vastă experiență în presa globală. A fost redactor-șef al Associated Press pentru Europa și Africa și pentru Orientul Mijlociu și a ocupat poziții de conducere în mai multe birouri internaționale ale agenției. În prezent este editorialist pe teme internaționale pentru Newsweek și The Forward și autorul newsletterului Ask Questions Later. A coordonat proiecte jurnalistice premiate, inclusiv o serie de investigații care a primit Premiul Pulitzer în 2019.
Christoph Plate
Expert german în media și analist politic, în prezent director al Media Programme South East Europe al Konrad-Adenauer-Stiftung. Are o experiență internațională extinsă în jurnalism și analiză politică. A relatat din Africa în timpul războaielor civile din Somalia, Sierra Leone, Liberia, și din Rwanda în timpul genocidului din 1994. A lucrat pentru Der Spiegel și Neue Zürcher Zeitung și a ocupat poziția de redactor-șef adjunct al Schwäbische Zeitung.
Adam Reichardt
Redactor-șef al revistei New Eastern Europe, una dintre cele mai importante publicații dedicate Europei Centrale și de Est. Este, de asemenea, co-gazda podcastului Talk Eastern Europe. A coordonat anterior Warsaw Euro-Atlantic Summer Academy și a fost implicat în proiecte internaționale dedicate Ucrainei și regiunii. A fost nominalizat la European Press Prize și inclus în lista „New Europe 100” a inovatorilor din regiune.
Mariana Rață
Este co-fondatoare Asociației Media Alternativa care deține licența televiziunii independente TV8 din Republica Moldova. Editor senior la TV8, ea conduce departamentul de Investigații și este gazda emisiunii Cutia Neagră. De-a lungul carierei a primit mai multe premii naționale și internaționale pentru investigațiile despre corupție.
Mai multe informații pe site-ul ratiuforum.com
