Parlamentul European susține noi reguli care ar permite transportul mai rapid al trupelor, echipamentelor militare și proviziilor pe teritoriul Uniunii Europene, după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a arătat cât de importantă este deplasarea rapidă a forțelor în Europa. Eurodeputații cer autorizații digitale, termene mai scurte, infrastructură capabilă să suporte transport militar greu și un sistem european de răspuns care să acorde prioritate mișcărilor militare în situații de urgență.
Pe scurt
1. Eurodeputații susțin un sistem digital securizat pentru autorizații de transport militar, formalități vamale și aranjamente de trafic.
2. Parlamentul European vrea ca sistemul digital să fie introdus în 2027, nu în 2030, și să fie interoperabil cu NATO.
3. Autorizațiile militare permanente ar trebui acordate în cel mult o lună, iar cele ad hoc în cel mult două zile lucrătoare.
4. Statele membre ar urma să modernizeze drumuri, poduri, tuneluri, căi ferate, porturi, aeroporturi și terminale de marfă cu rol strategic.
5. În caz de criză, un sistem european de răspuns ar putea acorda forțelor armate prioritate la infrastructura de transport timp de până la 12 luni.
Miza regulilor este simplă: într-o criză de securitate, Europa nu are nevoie doar de soldați și echipamente, ci și de capacitatea de a le muta rapid acolo unde sunt necesare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a arătat că deplasarea trupelor, muniției, vehiculelor militare și proviziilor poate fi încetinită de frontiere interne, autorizații naționale diferite, infrastructură insuficient adaptată și proceduri administrative lente.
Eurodeputații susțin crearea unui sistem digital securizat prin care statele membre să gestioneze autorizațiile de transport militar, regulile de trafic și formalitățile vamale. Parlamentul European vrea ca acest sistem să fie introdus în 2027, cu trei ani mai devreme decât propunerea inițială a Comisiei Europene, și să funcționeze împreună cu sistemele NATO.
Regulile propuse ar scurta termenele pentru autorizarea transporturilor militare. Autorizațiile permanente ar trebui acordate în cel mult o lună, iar autorizațiile ad hoc, folosite pentru situații punctuale, în cel mult două zile lucrătoare, astfel încât deplasările militare să nu fie blocate de proceduri naționale diferite.
Parlamentul European cere și crearea unui grup de transport pentru mobilitate militară, precum și desemnarea unui coordonator național în fiecare stat membru. Rolul acestor structuri ar fi să facă legătura între autoritățile civile și militare, transportatori, administratori de infrastructură și instituțiile europene.
O parte importantă a dosarului privește infrastructura. Eurodeputații cer statelor membre să acorde prioritate modernizării punctelor critice de infrastructură cu dublă utilizare, adică infrastructură folosită în mod normal pentru transport civil, dar care trebuie să reziste și la transport militar greu.
Lista include drumuri, poduri, tuneluri, căi ferate, acces la porturi, aeroporturi și terminale multimodale de marfă. În practică, o astfel de infrastructură trebuie să poată suporta convoaie militare, vehicule grele, trenuri speciale sau transporturi rapide de echipamente, fără să se blocheze în puncte vulnerabile.
Parlamentul European cere finanțare suficientă din fonduri europene și naționale și solicită Comisiei Europene să stabilească un calendar clar al investițiilor. Fără acest calendar, riscul este ca statele membre să adopte reguli mai rapide, dar să rămână cu poduri, căi ferate sau terminale care nu pot susține transporturile necesare în caz de criză.
Pentru a acoperi lipsurile de capacitate, eurodeputații susțin crearea unei rezerve de solidaritate în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli. Aceasta ar pune în comun vehicule, personal, sisteme IT, unități medicale, nave sau trenuri, astfel încât un stat membru aflat în nevoie să poată primi rapid sprijin logistic.
Parlamentul European vrea ca această rezervă să fie deschisă și aliaților NATO din afara Uniunii Europene, precum și Ucrainei și Republicii Moldova. Această formulare arată că mobilitatea militară nu este tratată doar ca o problemă internă a UE, ci ca parte a apărării flancului estic și a cooperării cu partenerii cei mai expuși presiunii rusești.
Citește și: Crimeea, punctul de „inflexiune”, ar putea ceda?
În situații de urgență, eurodeputații susțin crearea unui sistem european de răspuns consolidat pentru mobilitate militară, numit EMERS. Acesta ar permite măsuri temporare pentru ca transportul militar să continue rapid și fără întreruperi pe teritoriul Uniunii Europene, încercând în același timp să limiteze perturbarea traficului civil.
Sistemul ar putea fi activat de Consiliu în termen de 48 de ore, la propunerea Comisiei Europene, și ar rămâne în vigoare până la 12 luni. În această perioadă, forțele armate ar primi acces prioritar la infrastructura de transport, iar proprietarii, operatorii și administratorii de infrastructură afectați ar putea primi compensații pentru costuri, daune sau venituri pierdute justificate.
Regulile de criză ar include și derogări pentru transportul militar de la restricții de cabotaj și trafic. Eurodeputații susțin și reguli mai puțin restrictive privind timpul de condus, pauzele și perioadele de odihnă, dar precizează că acestea nu trebuie să compromită bunăstarea lucrătorilor și siguranța transportului.
Cooperarea cu NATO este una dintre liniile centrale ale poziției Parlamentului European. Eurodeputații vor ca eforturile Uniunii Europene și ale NATO să se completeze, astfel încât forțele aliate să se poată deplasa rapid în timp de pace, criză sau conflict, inclusiv împreună cu parteneri apropiați precum Ucraina și Republica Moldova.
Raportorul Comisiei pentru securitate și apărare, Michał Szczerba, a spus că Parlamentul a „întărit semnificativ” pachetul legislativ privind mobilitatea militară. El a menționat proceduri simplificate, termene mai scurte pentru autorizații, digitalizare accelerată, interoperabilitate cu NATO și partenerii apropiați, precum și reziliența infrastructurii strategice cu dublă utilizare.
Raportorul Comisiei pentru transport și turism, Roberts Zīle, a spus că noile reguli vor întări capacitatea Uniunii Europene de a răspunde provocărilor de securitate și de a muta rapid trupe către statele membre care au nevoie de asistență. Comisiile de specialitate au decis, cu 52 de voturi pentru, 6 împotrivă și 4 abțineri, să înceapă negocierile cu Consiliul cât mai repede, dacă plenul aprobă mandatul în iulie 2026.
(Sursa foto: NATO / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
