Premierul Ungariei, Péter Magyar (foto), găzduiește primul summit al Grupului de la Vișegrad (V4) din ultimii doi ani, într-un moment în care cele patru state din Europa Centrală încearcă să își recapete influența asupra deciziilor luate la nivelul Uniunii Europene.
Noua miză a grupului format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia este diferită de cea din anii 2015-2016, când V4 a câștigat notorietate prin opoziția față de politica de migrație promovată de cancelarul german Angela Merkel.
Astăzi, pozițiile dure privind migrația au devenit mult mai răspândite în UE, astfel că liderii V4 își mută atenția către viitorul buget multianual al Uniunii și către politicile climatice europene, în special sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), comentează Politico.
Summitul are loc marți la Budapesta și în localitatea Gödöllő, fiind prima reuniune oficială a V4 din 2024 încoace. Deși liderii celor patru țări s-au întâlnit și în ultimele săptămâni, întâlnirea de acum este văzută mai degrabă ca un exercițiu de repoziționare politică și de identificare a intereselor comune.
Un diplomat european a comparat reuniunea cu o „primă întâlnire”: liderii trebuie să vadă în ce domenii mai pot colabora, care sunt interesele comune și cât de mult pot coordona pozițiile înaintea unor voturi importante la Bruxelles.
Printre punctele asupra cărora există convergență se numără scepticismul față de politicile climatice considerate prea ambițioase, susținerea unui buget european mai generos și o abordare strictă a migrației ilegale.
De asemenea, cele patru țări adoptă o atitudine prudentă față de extinderea UE, unele dintre ele nu se grăbesc să sprijine aderarea rapidă a Ucrainei.
Potrivit analistului Milan Nič, de la Consiliul German pentru Relații Externe, dacă Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia reușesc să vorbească pe o singură voce, ele pot atrage de partea lor și alte state din Europa Centrală și de Est.
Motorul acestei apropieri este relația tot mai strânsă dintre premierul polonez Donald Tusk și Péter Magyar. Ambii fac parte din familia politică a Partidului Popular European, iar Polonia a fost prima vizită externă a lui Magyar după preluarea funcției, în luna mai.
Totuși, contextul este diferit față de perioada de maximă influență a V4. Criticile la adresa ETS nu mai sunt o particularitate a Europei Centrale, ci se regăsesc în tot mai multe state membre. Comisia Europeană urmează să publice în iulie o re-evaluare a sistemului, după presiunile venite din partea a 12 țări.
În plus, între cele patru guverne există acum divergențe importante, în special în relația cu Rusia. Premierul slovac Robert Fico este considerat unul dintre liderii europeni cei mai apropiați de Vladimir Putin. Ungaria lui Péter Magyar continuă să depindă de importurile energetice din Rusia, chiar dacă noul lider s-a distanțat de politicile lui Viktor Orbán. În schimb, Polonia și Cehia susțin o linie mult mai dură față de Kremlin.
Citește și: Crimeea, punctul de „inflexiune”, ar putea ceda?
Grupul de la Vișegrad încearcă să redevină un actor influent în politica europeană. Însă, într-o Uniune în care apar tot mai multe alianțe regionale și forme de cooperare, V4 trebuie să demonstreze că mai poate avea greutatea politică pe care a avut-o în trecut.
Demontarea sistemului Orban
Luni, în Parlament, Magyar a anunțat un plan amplu de reformare a instituțiilor statului, care include redactarea unei noi Constituții și înlocuirea unor oficiali-cheie numiți în perioada lui Viktor Orbán, inclusiv a președintelui țării, Tamás Sulyok.
Într-un discurs de aproape o oră , premierul a lansat ceea ce a numit „Operațiunea Foc Purificator”, o campanie menită să elimine influența „mafiei Orbán” din instituțiile publice.
Potrivit premierului, schimbările ar putea duce la plecarea lui Sulyok, a președintelui Curții Supreme și a mai multor judecători ai Curții Constituționale.
„Vom elibera țara de mafia economică și politică. Consider că aceasta este principala mea misiune”, a declarat Magyar.
Partidul Tisza, condus de acesta, a obținut în aprilie o majoritate parlamentară confortabilă, promițând alegătorilor o ruptură clară de epoca Orbán.
Chiar în noaptea alegerilor, Magyar a anunțat că dorește înlocuirea președintelui Sulyok. Acesta a refuzat însă să demisioneze și a încercat să își păstreze funcția prin diverse proceduri juridice.
Premierul a mai anunțat că guvernul va începe în septembrie procesul de redactare a unei noi Constituții. Printre reformele propuse se numără și reintroducerea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, măsură care ar forța retragerea mai multor membri ai actualei instanțe.
Pachetul de schimbări include și limitarea mandatelor parlamentarilor la maximum 12 ani, precum și înființarea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor, care ar urma să investigheze și să urmărească penal cazurile de corupție.
(Sursa foto: Péter Magyar / Facebook)
