România a raportat în 2025 cea mai mare valoare a neregulilor suspectate de fraudă în utilizarea fondurilor europene dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea bugetului UE. Autoritățile române au notificat 179 de cazuri, în valoare totală de 58,65 milioane de euro, majoritatea legate de politica de coeziune.
Comisia subliniază însă că aceste date nu reflectă automat nivelul real al fraudei, ci și capacitatea statelor de a identifica și raporta suspiciunile, precum și modul în care funcționează sistemele lor de control.
Cele mai frecvente cazuri raportate
România a transmis 74 de cazuri privind agricultura, 100 în politica de coeziune și pescuit, patru în alte politici interne și unul referitor la Instrumentul european de vecinătate.
Valoarea totală de 58.647.216 euro a fost formată aproape integral din cazurile privind coeziunea și pescuitul. Acestea au însumat 54.230.295 de euro, echivalentul a peste 92% din suma raportată de România pentru cheltuielile clasificate drept frauduloase.
Cazurile agricole au implicat 4.393.150 de euro. Neregula referitoare la politica de vecinătate a avut o valoare de 23.771 de euro, iar cele patru cazuri înregistrate la alte politici interne nu aveau o sumă asociată în tabelul Comisiei.
La nivelul întregii Uniuni, statele membre au raportat 638 de nereguli clasificate drept frauduloase în cheltuieli, cu o valoare totală de 182,52 milioane de euro.
Citește și: Atacurile cibernetice devin principalul risc pentru asigurătorii europeni
Ce se raportează nu reflectă amploarea fraudelor
România a reprezentat aproximativ 28% din numărul cazurilor și 32% din valoarea comunicată de toate cele 27 de state. Aceste proporții descriu informațiile introduse în sistemele europene de raportare, nu o estimare a întregii fraude existente în țară sau în Uniunea Europeană.
Cehia a raportat 71 de cazuri privind cheltuielile, cu o valoare de 43,85 milioane de euro. Aproape întreaga sumă provenea din politica de coeziune și pescuit.
Slovacia a comunicat 24 de cazuri, în valoare de 31,63 milioane de euro, dintre care 21 priveau coeziunea și pescuitul.
Portugalia a raportat 32 de cazuri însumând 12,23 milioane de euro, iar Ungaria 27 de cazuri cu o valoare de 8,89 milioane de euro. Polonia a comunicat 33 de cazuri asociate unei sume de 6,36 milioane de euro.
Numărul mare de cazuri nu este întotdeauna însoțit de o valoare ridicată. Olanda au raportat 83 de cazuri în agricultură, dar suma totală asociată acestora a fost de aproximativ 941.000 de euro.
Franța a raportat 12 nereguli în cheltuieli, în valoare de 1,85 milioane de euro, în timp ce Germania a comunicat 66 de cazuri asociate unei sume de 5,16 milioane de euro.
Irlanda, Cipru, Luxemburg și Malta nu au raportat în tabel nereguli clasificate drept frauduloase privind cheltuielile europene pentru 2025. Absența cazurilor raportate nu demonstrează că în țările respective nu au existat fraude sau investigații.
Eficiența statelor în a detecta frauda
Comisia explică faptul că indicatorul măsoară rezultatele activității statelor de identificare și raportare. Diferențele pot proveni din intensitatea controalelor, structura programelor finanțate, capacitatea administrativă, momentul în care un caz este comunicat și modul în care autoritățile clasifică o suspiciune.
O rată redusă de detectare poate indica un nivel scăzut al neregulilor, dar poate fi asociată și cu sisteme de control mai slabe, resurse insuficiente ori raportare incompletă. O rată ridicată poate arăta că autoritățile verifică mai multe proiecte și comunică mai rapid suspiciunile.
Suspiciunea de fraudă nu este o condamnare
Termenul de neregulă clasificată drept frauduloasă nu trebuie confundat cu o condamnare definitivă.
Pentru fondurile gestionate împreună de Comisie și statele membre, categoria include în principal fraude suspectate sau stabilite de autoritatea care raportează.
Un caz poate fi introdus în sistem după o primă evaluare administrativă sau judiciară care constată existența unor fapte concrete și conduce la deschiderea unei proceduri pentru verificarea fraudei.
Investigația poate confirma ulterior comportamentul intenționat, poate modifica suma implicată sau poate concluziona că faptele nu constituie fraudă. O parte dintre cazuri rămân deschise mai mulți ani din cauza complexității verificărilor, procedurilor judiciare și recuperării banilor.
Suma asociată unei nereguli reprezintă valoarea financiară afectată sau potențial afectată, în condițiile raportate de autoritatea competentă. Ea nu indică automat prejudiciul definitiv suportat de bugetul UE.
Banii pot fi opriți înaintea plății, retrași dintr-o cerere de rambursare, corectați prin înlocuirea proiectului finanțat sau recuperați de la beneficiar. În alte situații, suma rămâne în litigiu până la finalizarea procedurilor.
Coeziunea: domeniul cel mai vulnerabil
Raportul Comisiei arată că politica de coeziune și pescuit a reprezentat principalul domeniu al neregulilor frauduloase raportate în cheltuielile europene. La nivelul UE au fost comunicate 334 de cazuri, cu o valoare de 160,33 milioane de euro.
România a reprezentat aproape 30% din numărul cazurilor și aproximativ 34% din valoarea raportată pentru această categorie.
Politica de coeziune finanțează infrastructură, dezvoltare regională, sprijinirea întreprinderilor, energie, cercetare, digitalizare, ocupare și incluziune socială. Proiectele sunt gestionate prin programe multianuale, iar controalele pot continua după încheierea perioadei în care au fost acordate fondurile.
Majoritatea cazurilor raportate în 2025 priveau încă perioada bugetară 2014–2020. Implementarea programelor 2021–2027 a început mai lent, iar numai aproximativ 10% dintre neregulile comunicate în politica de coeziune erau legate de actuala perioadă de finanțare.
În cazurile de coeziune clasificate drept frauduloase, cele mai frecvente probleme au privit documentele justificative. Alte nereguli au fost legate de nerespectarea contractelor și de neimplementarea activităților pentru care fusese acordată finanțarea.
Conflictele de interese au reprezentat principala categorie de încălcări privind etica și integritatea. Neregulile în achizițiile publice au fost frecvent raportate, dar cele mai multe nu au fost clasificate drept fraudă.
Primele cazuri comunicate pentru programele 2021–2027 au vizat inclusiv digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, eficiența energetică, cercetarea și inovarea.
Prin valoarea financiară implicată, raportul evidențiază proiectele pentru dezvoltarea și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii și investițiile privind furnizarea apei pentru consumul uman.
Aceste constatări descriu domeniile în care au fost detectate cazuri până în prezent. Ele nu înseamnă că toate proiectele din digitalizare, energie, cercetare sau infrastructura de apă prezintă probleme.
Agricultura
În agricultură, statele membre au raportat în total 295 de cazuri clasificate drept frauduloase, cu o valoare de 21,84 milioane de euro. România a comunicat 74 dintre acestea, fiind a doua țară după numărul cazurilor, în urma Țărilor de Jos, care au raportat 83.
Valoarea cazurilor agricole raportate de România, de 4,39 milioane de euro, a fost cea mai mare dintre statele membre. Ungaria a urmat cu 5,44 milioane de euro, având însă numai nouă cazuri; valoarea sa a fost, în fapt, mai mare decât cea a României în agricultură, astfel că poziția României ca lider privește totalul cheltuielilor europene, nu fiecare categorie în parte.
Cazurile agricole clasificate drept frauduloase au vizat în principal documente justificative false și cereri false. În plățile directe, suspiciunile au privit frecvent documentele folosite pentru demonstrarea eligibilității.
În măsurile de piață, fraudele raportate în 2025 s-au concentrat în special în sectorul vitivinicol și apicultură. În dezvoltarea rurală, peste jumătate dintre cazurile clasificate drept frauduloase au implicat cereri sau documente justificative, falsificarea fiind modelul întâlnit cel mai des.
Raportul notează că România, Franța, Estonia, Italia și Polonia au comunicat împreună aproximativ 69% dintre neregulile agricole clasificate drept frauduloase în ultimii cinci ani.
Concentrarea raportării într-un număr redus de state poate avea explicații diferite. Ea poate reflecta dimensiunea sectorului agricol, volumul fondurilor, tipul controalelor și practica autorităților de a introduce cazurile în sistemul european.
Analiza riscurilor, informațiile primite de la avertizori și materialele publicate de presă contribuie încă într-o proporție redusă la detectarea fraudelor agricole. Cele mai multe cazuri sunt identificate prin controalele obișnuite ale autorităților.
La nivel general, raportul Comisiei arată că România a comunicat și 833 de nereguli în cheltuielile UE care nu au fost clasificate drept fraudă, cu o valoare de 123,45 milioane de euro.
Această categorie a inclus 507 cazuri în agricultură, cu 39,25 milioane de euro, și 317 cazuri în coeziune și pescuit, cu 81,44 milioane de euro.
Adăugarea celor două categorii arată că România a raportat 1.012 nereguli privind cheltuielile europene, clasificate sau neclasificate drept fraudă, cu o valoare combinată de aproximativ 182,1 milioane de euro.
Pe propria răspundere
Această sumă nu reprezintă automat bani pierduți și nu poate fi comparată direct cu valoarea dosarelor aflate în lucru la Parchetul European.
Sistemele folosesc definiții, perioade și etape procedurale diferite.
Datele din raportul Comisiei provin în principal din Sistemul de gestionare a neregulilor, în care autoritățile naționale introduc cazurile privind fondurile gestionate în comun.
Investigațiile Parchetului European pot apărea înainte ca un caz să fie raportat în acest sistem, pot acoperi mai mulți ani și pot include prejudicii estimate care nu au fost încă stabilite printr-o decizie definitivă.
2eu.brussels a relatat anterior că Parchetul European avea la sfârșitul lui 2025 un total de 535 de dosare active legate de România, cu prejudicii estimate la 6,05 miliarde de euro. Aproximativ 5,03 miliarde de euro erau asociate investigațiilor privind cheltuieli, inclusiv fonduri europene.
Noua informație nu actualizează acele prejudicii și nu descrie același set de dosare. Ea arată ce nereguli au fost introduse de autoritățile române în sistemele de raportare ale Comisiei pentru anul 2025.
Raportul nu oferă, pentru fiecare caz românesc, numele beneficiarului, programul, proiectul, regiunea, stadiul investigației sau suma recuperată. Aceste informații nu pot fi deduse din tabelul agregat.
Nici numărul persoanelor urmărite penal sau condamnate în legătură cu cele 179 de cazuri nu este prezentat separat pentru România.
Comisia arată că la nivel european informațiile despre sancțiuni rămân incomplete. Statele au comunicat detalii privind pedepsele pentru aproximativ jumătate dintre neregulile frauduloase închise în perioada 2015–2025.
De la suspiciune, la dosare penale este un drum lung
Investigațiile și procedurile penale sunt frecvent îndelungate. Pentru politica de coeziune, numai 19% dintre neregulile frauduloase raportate între 2015 și 2025 erau complet închise, inclusiv din perspectiva recuperării banilor.
Odată finalizate procedurile, rata de protejare a fondurilor prin recuperare, retragere sau corecție a depășit 95% în politica de coeziune și pescuit.
Comisia recomandă autorităților să raporteze către procurori inclusiv tentativele de fraudă oprite înaintea plății. Prevenirea pierderii financiare nu trebuie să ducă la abandonarea investigației asupra persoanelor care au încercat să obțină fondurile.
Statele sunt invitate să folosească mai intens instrumentele informatice, analiza riscurilor și verificările asupra tranzacțiilor realizate anterior. Raportul constată că aceste metode au încă un potențial insuficient utilizat în identificarea fraudelor.
Autoritățile naționale trebuie să coopereze cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și Parchetul European, să comunice fără întârziere suspiciunile și să permită accesul la datele relevante privind gestionarea fondurilor.
Raportul anual privind protejarea intereselor financiare ale UE reunește informații despre prevenirea, detectarea, investigarea și sancționarea fraudelor și neregulilor care afectează veniturile și cheltuielile europene.
Datele din anexa națională privind cheltuielile au fost extrase din Sistemul de gestionare a neregulilor la 8 martie 2026. Informațiile privind veniturile vamale au avut ca dată de referință 2 martie 2026.
Tabelul național nu include cheltuielile gestionate direct de Comisie și nici toate investigațiile privind Mecanismul de redresare și reziliență. Fraudele suspectate în PNRR nu sunt supuse aceleiași obligații de raportare către Comisie ca fondurile gestionate în comun.
România a raportat separat 11 cazuri frauduloase privind veniturile vamale, cu o valoare de aproximativ 361.000 de euro. Acestea nu sunt incluse în suma de 58,65 milioane de euro privind cheltuielile.
Comparațiile dintre state trebuie făcute cu prudență. Sistemele naționale diferă prin organizarea controalelor, fluxul informațiilor dintre administrație și procurori și momentul în care o suspiciune este introdusă în baza europeană.
Poziția României indică cea mai mare valoare raportată pentru 2025 în categoria cheltuielilor clasificate drept frauduloase. Ea nu stabilește că România a avut cea mai mare fraudă reală, cel mai mare prejudiciu definitiv sau cea mai slabă protecție a fondurilor europene.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
(Sursa foto: European Union)
