Sabotaj sau haos administrativ? Cine scoate România din priză?

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Prea multe coincidențe într-o perioadă scurtă în industria energetică. Eu nu cred în coincidențe! Din acest motiv scriu acest articol plin de întrebări.

România rămasă fără energie nucleară. Coincidență sau sabotaj?

În plină criză energetică europeană, România a rămas, practic, fără producție nucleară timp de mai multe săptămâni. Unitatea 2 de la Cernavodă s-a oprit brusc pe 4 mai, iar Unitatea 1 a fost oprită planificat exact când era nevoie de ea cel mai mult. Rezultatul? Zero megawați din nucleare timp de peste trei săptămâni și o gaură de 1400 MW în sistemul energetic național.

Cronologia evenimentelor ridică semne de întrebare extrem de serioase:

● 4 mai 2026, ora 00:42: Unitatea 2 se deconectează automat de la rețea din cauza unei defecțiuni la un separator/izolator electric din partea clasică a centralei.

● 6 mai: Nuclearelectrica anunță că oprirea se prelungește, deoarece echipamentul trebuie înlocuit, iar lucrările sunt „complexe”.

● 10 mai, ora 11:00: Unitatea 1 intră în oprire planificată pentru revizie tehnică și mentenanță – o acțiune programată cu doi ani în urmă.

● 10 mai – 10 iunie: Perioada estimată pentru revizia Unității 1.

Ministerul Energiei a indicat inițial repornirea Unității 1 după 10 iunie, cel mai probabil între 11 și 20 iunie.

Concluzia este șocantă: între 10 mai și 1 iunie 2026, România nu a avut niciun reactor nuclear funcțional conectat la Sistemul Energetic Național. Pentru prima dată după 2018, cele două unități de la Cernavodă au fost oprite simultan.

Continuarea, în Cotidianul.ro

Citește și: Europa se confruntă cu o triplă vulnerabilitate structurală: energetică, a capitalului și geopolitică. Acestea nu mai pot fi tratate separat

spot_imgspot_img
Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru lucrează în industria energetică în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României (2013). Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018), „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), „Geopolitica și securitate energetică” (2024). A publicat numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Tia Șerbănescu (Revista 22): Așteptând un premier

De trei săptămâni așteptăm premierul pe care îl va...

Andrei Cornea (Revista 22): Doctrina „răul întâi”?

Deocamdată, tot ce putem este să refuzăm extremismul și...

Tia Șerbănescu (Revista 22): Țara în punctul mort

Așadar, cum observa Bacovia, avem ,,o nouă primăvară pe...