„Știți că (Vladimir Putin) vrea să distrugă Europa. Vrea să distrugă Uniunea Europeană, pentru că o vede ca pe o etapă premergătoare NATO”, declara fosta cancelară germană Angela Merkel în 2022, în primul interviu acordat după ce se retrăsese de la conducerea țării. „Ura lui Putin, dușmănia lui Putin sunt îndreptate împotriva modelului democratic occidental”, mai spunea fosta cancelară, unul din puținii politicieni europeni despre care se poate spune că era și un expert în Rusia (ceea ce nu a ferit-o de multe greșeli în relațiile cu Moscova).
Analiza lui Merkel este una din explicațiile pentru „compromisurile” făcute de Bruxelles de multe ori în raport cu Rusia, mai ales când vine vorba de sancțiunile impuse Moscovei pentru invazia la scară largă a Ucrainei. Menținerea unității Uniunii Europene este mai important decât orice sancțiune.
Este și opinia multor analiști consultați acum de Carnegie Europe, după adoptarea, cu greu, al celui de al 21-lea pachet de sancțiuni.
Acesta extinde restricțiile asupra băncilor, platformelor cripto, flotei fantomă și industriei militare ruse, dar suspendă temporar ajustarea automată a plafonului pentru petrol și lasă unele măsuri pentru decizii ulterioare. Un compromis, preferabil blocajului, deși sancțiunile s/ar putea dovedi în marea parte ineficiente și incoerente.
Citește și: UE: Noile reguli privind migrația nu schimbă obligația de a proteja refugiații
Ce cuprinde ultimul pachet de sancțiuni
Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 23 iulie al 21-lea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Pachetul cuprinde 218 noi înscrieri pe liste, dintre care 48 de persoane și 170 de entități, reprezentând cel mai mare grup de sancțiuni individuale adoptat de UE în ultimii patru ani.
Citește și: UE a ajuns la un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Măsurile vizează sectoarele financiar, energetic și militar-industrial, precum și rețelele folosite pentru evitarea restricțiilor existente. Uniunea a extins interdicția de tranzacționare la 33 de instituții de credit și financiare din Rusia și la patru bănci stabilite în țări din afara UE. Una dintre acestea este conectată la sistemul rusesc de mesagerie financiară SPFS, iar celelalte au fost incluse pe motiv că ar fi contribuit la eludarea sancțiunilor.
Interdicția acoperă și 14 platforme de servicii cripto stabilite în țări terțe. Pachetul creează separat posibilitatea interzicerii tranzacțiilor cu furnizori de servicii cripto folosiți de Rusia pentru evitarea măsurilor restrictive. Aplicarea unor asemenea interdicții suplimentare va necesita includerea furnizorilor vizați în actele europene relevante.
În sectorul energetic, Consiliul a adăugat 41 de nave pe lista flotei din umbră. Navele înscrise nu pot intra în porturile UE și nu pot primi anumite servicii maritime europene. Măsurile includ și restricții referitoare la activități prin care alte nave sau companii aprovizionează, alimentează ori susțin transporturile realizate de flota sancționată.
Pachetul introduce și posibilitatea interzicerii tranzacțiilor cu rafinării incluse pe liste, aflate în Rusia sau în țări din afara UE. Vânzarea navelor pentru transportul gazului natural lichefiat este supusă unei obligații de notificare, iar cadrul adoptat permite introducerea unor restricții suplimentare asupra vânzărilor către persoane și companii din Rusia. Aceste posibilități nu echivalează cu o interdicție generală aplicabilă imediat tuturor rafinăriilor sau tuturor vânzărilor de nave pentru GNL.
Consiliul a suspendat până la 15 iulie 2027 ajustarea automată a mecanismului de plafonare a prețului petrolului rusesc. Suspendarea privește procedura automată prin care plafonul ar fi recalculat în funcție de prețurile de pe piață și nu elimină plafonul existent sau posibilitatea ca statele membre să adopte între timp alte modificări.
Mecanismul fusese deja modificat în iulie 2026, înaintea adoptării întregului pachet, pentru a amâna calcularea și publicarea unui nou preț de referință. Regulile adoptate atunci prevedeau că plafonul existent continua să se aplice până la intrarea în vigoare a valorii recalculate. Decizia din cadrul celui de-al 21-lea pachet extinde suspendarea mecanismului automat până în iulie 2027.
Pachetul stabilește și baza juridică pentru o eventuală interdicție de intrare în UE aplicată persoanelor care luptă sau au luptat în forțele armate ruse. Crearea acestei baze juridice nu înseamnă că tuturor foștilor sau actualilor militari ruși li se aplică automat o interdicție generală. Persoanele vizate trebuie identificate prin decizii ulterioare adoptate în cadrul regimului de sancțiuni.
Restricțiile comerciale sunt completate prin controale mai stricte asupra exporturilor de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare. Alte 51 de entități au fost incluse în categoria companiilor supuse acestor restricții, inclusiv entități stabilite în țări din afara Rusiei. Măsura urmărește și traseele prin care componente sau tehnologii produse în alte state pot ajunge la industria militară rusă.
Ce spun experții
Analiza publicată de Carnegie Europe după adoptarea pachetului reunește opiniile a șase cercetători și specialiști în sancțiuni, politică externă și securitate. Textul este un material de analiză, iar opiniile aparțin contributorilor și nu reprezintă o poziție instituțională a organizației.
Cei mai mulți dintre contributorii consultați consideră că adoptarea unor sancțiuni diminuate prin compromis este preferabilă lipsei unui acord. Ei nu formulează însă o concluzie comună asupra eficacității economice a pachetului sau asupra efectului politic al concesiilor făcute în timpul negocierilor.
Diamond-Brown Senior Fellow pentru sancțiuni economice, standarde și strategie la International Institute for Strategic Studies Maria Shagina afirmă că măsurile suplimentare sunt preferabile lipsei oricăror sancțiuni noi, dar avertizează că numărul pachetelor nu poate fi confundat cu eficacitatea lor. În evaluarea sa, repetarea rundelor de negocieri reflectă și dificultatea UE de a conveni măsuri mai dure, care ar produce costuri suplimentare pentru economiile europene.
Shagina consideră că politica occidentală de sancțiuni este afectată de absența unui rezultat strategic clar către care măsurile să fie calibrate. Ea susține că un asemenea obiectiv ar fi permis adoptarea mai rapidă a unor restricții mai ample și mai bine orientate spre vulnerabilitățile economiei ruse.
Directorul pentru advocacy internațional al Anti-Corruption Foundation Alexander Pomazuev interpretează compromisul drept una dintre consecințele procedurilor necesare pentru alinierea pozițiilor statelor membre. În opinia sa, aceste proceduri încetinesc procesul și produc concesii, dar permit UE să mențină o politică mai consecventă și mai sistematică. El consideră adoptarea celui de-al 21-lea pachet o dovadă a existenței voinței politice de a continua restricțiile.
Profesor asistent la Robert Schuman Centre for Advanced Studies din cadrul European University Institute Veronica Anghel afirmă că negocierile succesive asupra sancțiunilor au consolidat mecanismele europene de monitorizare, aplicare și control reciproc între statele membre. Ea consideră că restricțiile au devenit și o componentă a procesului mai larg de integrare europeană, nu exclusiv un instrument de reacție la acțiunile Rusiei.
Directorul European Values Center for Security Policy Jakub Janda susține că orice sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei sunt justificate, dar consideră că statele membre evită măsurile pe care el le apreciază drept cele mai puternice. El menționează confiscarea activelor rusești înghețate, blocarea fizică a navelor din flota din umbră în zona Mării Baltice și sancțiuni progresive împotriva Chinei. Acestea sunt propunerile autorului și nu măsuri adoptate prin al 21-lea pachet.
Profesor la Academia Poloneză de Științe și profesor cu jumătate de normă la European University Institute Monika Sus afirmă că derogările și concesiile obținute în negocieri reduc efectul măsurilor. Ea consideră însă că menținerea unității și adoptarea unui nou pachet transmit un semnal politic mai puternic decât blocarea completă a acțiunii comune. Sus avertizează că presiunile economice interne și ciclurile electorale pot face mai dificilă păstrarea consensului european.
Nonresident Senior Fellow la Hudson Institute Ulrich Speck exprimă o poziție mai critică asupra semnalului politic. În opinia sa, imaginea dezacordului dintre statele membre poate ajunge să cântărească mai mult decât prejudiciul produs intereselor rusești. El adaugă că oprirea completă a noilor pachete ar transmite Moscovei un semnal și mai puternic de slăbire a voinței europene.
Visiting Scholar la Carnegie Europe Kadri Liik descrie sancțiunile drept un echilibru între reducerea capacității Rusiei de a continua războiul și menținerea unor costuri suportabile pentru economiile și societățile europene. Ea susține că UE ar trebui să se concentreze asupra domeniilor în care dispune de o influență ridicată și are o expunere economică relativ redusă.
Opiniile reunite de Carnegie Europe nu demonstrează efectele economice ale pachetului și nu permit stabilirea unei relații directe între numărul sancțiunilor și reducerea capacității Rusiei de a finanța războiul. Ele arată diferențele dintre evaluările experților asupra compromisului necesar pentru adoptarea în unanimitate a sancțiunilor europene.
Problema unanimității – o piatră de temelie a UE
UE aplică sancțiuni economice împotriva Rusiei din 2014 și le-a extins substanțial după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Al 21-lea pachet a fost adoptat la trei luni după al 20-lea pachet din aprilie 2026 și continuă extinderea restricțiilor asupra energiei, sectorului financiar, activelor cripto, transportului maritim și industriei militare. Măsurile europene sunt temporare, sunt revizuite periodic și pot fi prelungite, modificate sau eliminate prin noi decizii ale Consiliului.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: European Commission)
