UE a ajuns la un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

După lungi negocieri, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns joi la un acord privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Potrivit a doi diplomați europeni citați de Politico, compromisul a fost găsit prin amânarea pe termen lung a aplicării unei interdicții privind transportul gazului rusesc către țări terțe.

Uniunea Europeană a convenit, de asemenea, să mențină timp de 12 luni plafonul de preț pentru țițeiul rusesc, au precizat diplomații. Plafonul rămâne la 44,10 dolari pe baril, deși, potrivit mecanismului actual, acesta ar fi trebuit să crească în urma majorării prețurilor petrolului provocate de conflictul din Iran și a recalculării automate efectuate la fiecare șase luni.

Grecia s-a opus inițial propunerii de a interzice companiilor europene să transporte gaz rusesc către clienți din afara Uniunii Europene, argumentând că măsura depășește mandatul convenit anterior de liderii UE și că ar fi ușor de ocolit, deoarece navele ar putea fi reînmatriculate sub alte pavilioane.

„Dispariția” factorului Orbán

Este primul pachet de sancțiuni UE adoptat după ce premierul naționalist ungar Viktor Orbán, critic acid al politicii europene și „prieten al Kremlinului”, a pierdut puterea la Budapesta. Era cunoscută opoziția sa principiala față de politica de sancțiuni impusă de Bruxelles Rusiei, după ce Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei vecine, în februarie 2022, deși nu a blocat niciodată adoptarea lor (sancțiunile trebuie aprobate, în unanimitate, de țările membre).

Odată cu venirea la putere a lui Peter Magyar, care pare mult mai dispus să coopereze cu Bruxelles-ul, fără a sacrifica, cum a precizat, interesele vitale ale Ungariei, a dispărut „factorul perturbator”: paravanul Orbán. Așa că dezbaterile legate de ultimul pachet de sancțiuni au scos la lumina, ceea ce se știa în fond, că sunt mult mai multe state UE care, punând interesele naționale în față, se opun înăspririi diverselor sancțiuni.

Grecia a cerut mai mult timp, iar Austria și alte state au modificat pachetul de sancțiuni

Alături de Malta și Cipru, Grecia a ezitat și în privința prelungirii cu șase luni a înghețării plafonului de preț de 44,10 dolari pe baril pentru petrolul rusesc.

Austria a intervenit pentru Raiffeisen Bank

Negocierile au fost complicate și de intervenția Austriei în sprijinul Raiffeisen Bank, a doua cea mai mare bancă din țară.

Instituția încearcă de mai mult timp să obțină despăgubiri pentru ceea ce consideră a fi exproprierea ilegală a unor active în valoare de 2,44 miliarde de euro în Rusia, după transferul unor fonduri înghețate aparținând unui important oligarh rus.

Viena a ridicat această problemă și în timpul negocierilor privind pachetele anterioare de sancțiuni, însă participanți la discuții au declarat că este pentru prima dată când cazul a contribuit la întârzieri de ultim moment. Comisia Europeană a transmis Austriei o propunere prin care se angajează să analizeze problema într-un viitor pachet de sancțiuni.

Importurile de pește rusesc au fost eliminate din propunere

Mai multe state membre au reușit, de asemenea, să elimine din proiectul inițial prevederea privind eliminarea treptată a importurilor de pește din Rusia, deși Moscova obține în continuare peste 500 de milioane de dolari anual din aceste exporturi către Uniunea Europeană, relatează Politico.

Patriarhul Kirill nu va fi sancționat

Versiunile anterioare ale pachetului includeau și sancțiuni împotriva Patriarhului Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător declarat al războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei, precum și restricții pentru foști membri ai forțelor armate ruse.

Bulgaria s-a opus însă includerii Patriarhului Kirill pe lista sancțiunilor. Și Italia a formulat o rezervă oficială, iar un al cincilea diplomat european citat de POLITICO a afirmat că Vaticanul s-a opus sancționării liderului unei alte biserici, contribuind astfel la eliminarea acestei măsuri din forma finală a pachetului.

Este bine, este rău, este dezamăgitor? „Așa funcționează democrația”, constată un înalt demnitar european, citat tot de Politico.

(Sursa foto: European Union)

spot_imgspot_img
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu, fost redactor coordontor la Europa Liberă din 1987, când postul de radio mai avea sediul la München, în Germania. După sistarea emisiunilor pentru România, a rămas în redacția Europei Libere pentru Republica Moldova și ulterior a colaborat cu postul public Teleradio Moldova, ca editor de știri externe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Cât de periculoasă a devenit Marea Neagră pentru România?

Pericolul în Marea Neagră crește. Zona Economică Exclusivă, unde...

Administrația Trump nu intenționează să blocheze extrădarea fraților Tate în Marea Britanie

Președintele Donald Trump și secretarul de stat Marco Rubio...

Zelenski cedează protestelor și îl demite pe comandantul-șef al armatei ucrainene

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a demis marți pe comandantul-șef...