Primăria Municipiului Bistrița a deschis o acțiune în instanță împotriva secretarului general al instituției, Floare Gaftone, pentru a recupera suma de 33.843,19 lei (aproximativ 6.800 de euro), bani plătiți din bugetul local în urma unui litigiu pierdut cu un dezvoltator imobiliar, relatează Săptămâna online.
Conflictul a început după ce Floare Gaftone a blocat emiterea a trei autorizații de construire pentru un ansamblu rezidențial pe strada Subcetate, înscriind obiecții de nelegalitate direct pe documente. Curtea de Apel Cluj a decis definitiv că această procedură a reprezentat un refuz nejustificat din partea administrației și a obligat-o pe Floare Gaftone la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât sumele au fost achitate inițial din fonduri publice în urma unei proceduri de executare silită, municipalitatea încearcă acum să angajeze răspunderea patrimonială a secretarului general. Cazul ar putea crea un precedent important, existând riscul ca și alți investitori blocați de-a lungul timpului să solicite daune de milioane de euro.
Noul dosar a fost înregistrat la Tribunalul Bistrița-Năsăud în 26 iunie 2026. Municipalitatea urmărește să recupereze atât cheltuielile de judecată stabilite anterior de Curtea de Apel Cluj în sarcina secretarului general, cât și costurile suplimentare apărute în procedura de executare silită, precizează publicația bistrițeană.
Procesul nu este încă soluționat. Tribunalul urmează să stabilească dacă Floare Gaftone trebuie să restituie integral suma plătită de municipalitate și în ce condiții poate fi angajată răspunderea sa patrimonială.
Conflictul a pornit de la trei autorizații pentru blocuri pe strada Subcetate
Litigiul are la bază cererile formulate de societatea Happy Home Real Estate SRL pentru construirea unui ansamblu rezidențial pe strada Subcetate nr. 38A din Bistrița. Proiectul prevedea realizarea a trei blocuri de locuințe colective, cu regim de înălțime demisol, parter, trei etaje și un etaj retras. Investiția era fundamentată pe un Plan Urbanistic Zonal aprobat și pe documentațiile de urbanism obținute anterior de dezvoltator.
Cererile pentru emiterea autorizațiilor de construire au fost depuse în noiembrie 2021, documentațiile fiind completate la începutul anului 2022. Cele trei autorizații au fost înregistrate cu numerele 263, 264 și 265 din 14 aprilie 2022. Documentele fuseseră verificate și semnate de arhitectul-șef, însă procedura s-a blocat după ce secretarul general Floare Gaftone a înscris pe autorizații mai multe obiecții privind legalitatea proiectului.
În această formă, actele nu au mai fost semnate de primar și nu au putut produce efectele juridice necesare începerii lucrărilor. Dezvoltatorul imobiliar a considerat că se află în fața unui refuz nejustificat și a chemat în judecată primarul municipiului, secretarul general și arhitectul-șef.
Tribunalul a respins inițial cererea dezvoltatorului
În primă instanță, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins acțiunea formulată de Happy Home Real Estate SRL. Soluția a fost însă schimbată în recurs de Curtea de Apel Cluj, care a pronunțat în martie 2024 o hotărâre definitivă favorabilă dezvoltatorului.
Instanța clujeană a analizat inclusiv modul în care au fost formulate obiecțiile secretarului general. Potrivit concluziilor instanței, mențiunile de nelegalitate nu puteau fi înscrise direct pe autorizațiile de construire, deoarece legislația impune ca aceste acte să fie asumate prin semnăturile arhitectului-șef, secretarului general și primarului.
În lipsa celor trei semnături acordate în forma prevăzută de lege, autorizațiile nu puteau deveni acte administrative valabile și executorii. Curtea de Apel Cluj a apreciat că documentele întocmite în această formă nu au produs efecte juridice, iar conduita administrației a echivalat cu un refuz nejustificat de emitere a autorizațiilor.
Disputa privind racordarea la rețelele de apă și canalizare
Una dintre principalele obiecții invocate în timpul procesului a vizat lipsa unui aviz tehnic definitiv de racordare la rețelele administrate de Aquabis.
În apărare s-a susținut că autorizațiile nu puteau fi emise până când dezvoltatorul nu demonstra că viitoarele blocuri puteau fi conectate efectiv la sistemele de alimentare cu apă și canalizare.
Instanța a reținut însă că investitorul deținea un aviz de amplasament condiționat încă din anul 2021.
De asemenea, în februarie 2022, Comisia Tehnico-Economică a Aquabis aprobase soluția de extindere a rețelelor, investiția urmând să fie realizată pe cheltuiala dezvoltatorului.
Judecătorii au apreciat că emiterea autorizației de construire nu putea fi condiționată de prezentarea unui aviz definitiv de branșare la o rețea care urma să fie extinsă și care nu exista încă fizic în forma necesară racordării.
În dosar a fost analizat și un control efectuat de Inspectoratul de Stat în Construcții Bistrița-Năsăud în iunie 2022. Conform constatărilor prezentate instanței, ISC a considerat legale avizele existente și a solicitat municipalității emiterea autorizațiilor fără obiecțiile înscrise pe documente.
Cheltuieli de judecată de peste 30.000 de lei stabilite în sarcina secretarului
Prin hotărârea definitivă din martie 2024, Curtea de Apel Cluj a obligat reprezentanții municipalității să emită autorizațiile de construire aferente celor trei cereri.
Instanța a stabilit, de asemenea, că Floare Gaftone trebuie să achite personal către dezvoltator o parte din cheltuielile de judecată. Pentru procesul desfășurat în primă instanță, suma stabilită a fost de 17.984,59 lei. Pentru etapa de recurs, secretarul general a fost obligat la plata a încă 12.028,60 lei. Valoarea totală a cheltuielilor individualizate în sarcina sa a ajuns astfel la 30.013,19 lei.
Municipalitatea a fost executată silit
După pronunțarea hotărârii definitive, sumele nu au fost plătite de bunăvoie, iar societatea imobiliară a început procedura de executare silită. Municipalitatea a contestat executarea, dar a pierdut și acest litigiu. În final, banii au fost achitați din bugetul local.La cheltuielile de judecată de 30.013,19 lei s-au adăugat costurile procedurii de executare, valoarea totală suportată de Municipiul Bistrița ajungând la 33.843,19 lei.
Tocmai această plată făcută din fonduri publice a determinat deschiderea actualei acțiuni în răspundere patrimonială. Primarul municipiului și Municipiul Bistrița prin primar solicită ca întreaga sumă să fie recuperată de la secretarul general și restituită bugetului local.
Instanța trebuie să stabilească întinderea răspunderii
În noul proces de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, judecătorii vor analiza hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj, ordinele de plată prin care municipalitatea a achitat banii, documentele din dosarul de executare silită și apărările formulate de Floare Gaftone. Instanța va trebui să stabilească existența prejudiciului, legătura dintre conduita funcționarului și plata făcută din bugetul local, precum și gradul de răspundere care îi poate fi atribuit.
Până la pronunțarea unei hotărâri, solicitarea Primăriei Bistrița reprezintă o pretenție formulată în instanță, nu o obligație definitiv stabilită în sarcina secretarului general.
