Politico: Trump ordonă suspendarea comerțului SUA cu Spania și reaprinde disputa cu Europa privind Groenlanda la summitul NATO.
The Guardian: Trump cere din nou anexarea Groenlandei și amenință Spania cu măsuri comerciale la reuniunea NATO.
DR (Danemarca): Lars Løkke: Trump nu decide totul în această lume.
Summitul NATO de la Ankara trebuia să fie, cel puțin în regia secretatului general Mark Rutte, șansa de a demonstra unitatea Alianței și de a întări angajamentul tuturor statelor membre, începând cu Statele Unite, de a se apăra reciproc. „Toți pentru unu, unu pentru toți” , traducerea livrescă a articolului 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice, se transformă în „Toți pentru Trump, Trump pentru sine”.
Simplist vorbind, dar presa internațională care relatează despre summit este dominată de figura președintelui american și salturile sale temperamentale.
NATO este o alianță de 32 de state suverane, cum nu încetează să reamintească premierul Danemarcei, responsabile de securitatea a aproximativ 985 de milioane de locuitori, adică aproape 1 miliard de oameni.
Flancul estic al NATO este la granița celei mai mari conflagrații din Europa de la Al Doilea Război Mondial, războiul din Ucraina provocat în februarie 2022 de invazia la scară largă a Ucrainei.
Se adaugă războiul hibrid intens dus de Rusia în Europa, dar și Statele Unite, vulnerabilitățile de securitate ale europenilor încă dependenți militar de Statele Unite, presiunile economice extreme provocate și de atacul combinat al Israelului si SUA asupra Iranului care a dus la blocarea strâmtorii Ormuz și amenințările interne la dresa democrațiilor liberale din multe țări europene, reprezentate de avansul partidelor ultra-naționaliste.
Citește și: Franța: Marine Le Pen rămâne eligibilă pentru 2027 după reducerea interdicției electorale
Lista este departe de a fi exhaustivă, dar suficient de consistentă pentru a legitima întrebarea: de ce se concentrează toată lume pe o singură persoană, fie ea și președintele Statele Unite, aflat la mijlocul celui de al doilea și potrivit amendamentului 22 al Constituției, ultimului său mandat prezidențial?
Declarația finală NATO
Aliații NATO și-au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă în declarația finală adoptată miercuri la încheierea summitului de la Ankara, în pofida criticilor repetate ale președintelui american Donald Trump că Statele Unite ar putea să nu mai intervină în apărarea Europei în cazul unui atac și a reluării amenințărilor sale privind preluarea Groenlandei.
„Noi, șefii de stat și de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, reuniți la Ankara, ne reafirmăm angajamentul de neclintit față de apărarea colectivă, în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului de la Washington, și față de legătura transatlantică. Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, se arată în declarația finală.
Cu toate acestea, Donald Trump a rămas un factor de tensiune în cadrul Alianței, în ciuda faptului că ceilalți aliați au evidențiat creșterea cheltuielilor pentru apărare, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a depus eforturi consistente pentru a evita o confruntare cu liderul de la Casa Albă.
După un nou summit marcat de controverse, nu este clar dacă liderii NATO se vor reuni din nou și anul viitor.
Citește și: Numai trei ore pentru a modela NATO 3.0
Chiar înaintea reuniunii celor 32 de șefi de stat și de guvern, Trump a reiterat că Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, ar trebui să intre sub controlul Statelor Unite. De asemenea, el a criticat din nou Spania pentru nivelul redus al cheltuielilor de apărare și pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul, amenințând că va suspenda relațiile comerciale cu această țară.
În spatele ușilor închise, însă, tonul lui Trump a fost considerabil mai moderat, relatează Politico, dar si NYT.
„Am auzit în sală un mesaj de unitate”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron după summit.
Deși Statele Unite nu mai acordă ajutor militar direct Ucrainei, președintele american a afirmat că Washingtonul va continua să vândă armament destinat Kievului, cu condiția ca acesta să fie finanțat de alte state.
La rândul lor, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au subliniat că Europa își majorează cheltuielile de apărare în primul rând în propriul interes. Merz a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin va fi nevoit să accepte un acord de pace atunci când va înțelege că alianța care susține Kievul rămâne unită.
Înarmarea Ucrainei are scopul „nu de a alimenta războiul, ci de a deschide calea către pace și încetarea conflictului”, a declarat cancelarul Merz.
Acest angajament se regăsește și în declarația finală, care califică Rusia drept o „amenințare pe termen lung” la adresa Alianței și confirmă acordarea unui ajutor militar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina în acest an și încă 70 de miliarde de euro anul viitor. Mai mult, documentul descrie Ucraina drept un contributor la securitatea transatlantică.
Statele membre NATO s-au angajat totodată să își consolideze baza industrială de apărare, să atribuie noi contracte militare în valoare de 50 de miliarde de dolari și să elimine barierele comerciale din domeniul apărării dintre aliați. Măsura vine după ce Mark Rutte a prezentat marți conceptul „Made in NATO”, menit să stimuleze cooperarea industrială transatlantică. Strategie care s-ar putea ciocni de „Made în UE”, principiul care stă la baza programului SAFE de reînarmare a țărilor UE.
Citește și: Controversele achizițiilor României prin programul SAFE: o listă „to be continued”?
„Investim în capacitatea noastră de a desfășura, susține și menține forțele armate și de a atinge obiectivele de capabilități în toate domeniile, inclusiv în lovituri de precizie cu rază lungă, apărare aeriană și antirachetă integrată, sisteme fără pilot, tehnologii de ultimă generație și capabilități de informații”, se mai arată în declarație.
„Așteptăm cu interes următoarea noastră reuniune”, se arată în declarația finală, fără a preciza însă data viitorului summit.
Ce așteaptă România?
Într-o conferință de presă de bilanț, președintele Nicușor Dan a spus că era nevoie de multe clarificări, după ultimul summit de la Haga, care a fost un moment de cotitură anul trecut, după ce SUA au pus în discuție necesitatea echilibrării cheltuielilor de apărare cu un aranjament de 3,5 din PIB-ul fiecărei țări aliate, până 2025. „Acum am fost la un moment în care să vedem cum suntem fiecare, iar răspunsul e că statele europene au luat în serios promisiunea făcută la Haga”, a spus Nicușor Dan.
În privința României, Nicușor Dan a spus că anul acesta s-a ajuns la aproximativ 2,5%, plus 1,2%. „Important este că din cei 2,5%, un procent de 40% se duce pe înzestrarea militară propriu zisă, cumpărare de echipament. Ne interesează să vedem cum facem ca banii să se transforme repede în echipamente, și aici sunt niște inițiative noi: pe noi ne interesează programul cu drone la care ne-am alăturat, plus banca pentru apărare care va avea un sediu și în România. Vrem să vedem cum procedăm ca echipamentele să vină în timp util (…)”, a mai spus președintele Nicușor Dan.
Cum era de așteptat, președintele a fost bombardat de presa autohtonă cu întrebări despre criza de guvern de la București. „Suntem în trend” cu alte state europene, a comentat președintele, încercând să reducă dramatismul subiectului.
(Sursa foto: NATO)
