UE încearcă să relanseze negocierile pentru reunificarea Ciprului

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Comisia Europeană a decis să se implice mai direct în eforturile de reluare a negocierilor pentru reunificarea Ciprului, proces desfășurat sub egida Organizației Națiunilor Unite. Un reprezentant special al instituției va colabora cu emisarul ONU, va discuta cu toate părțile implicate și va sprijini măsurile de încredere menite să pregătească revenirea la masa tratativelor.

Pe scurt

  1. Vicepreședintele executiv, Raffaele Fitto va reprezenta Comisia Europeană în procesul internațional pentru soluționarea problemei cipriote. Rolul său este să sprijine negocierile conduse în cadrul stabilit de Organizația Națiunilor Unite, nu să înlocuiască medierea ONU.
  2. Fitto va lucra îndeaproape cu María Ángela Holguín Cuéllar, emisarul personal al secretarului general al ONU pentru Cipru. Cei doi vor coordona contactele și eforturile menite să pregătească revenirea părților la masa negocierilor.
  3. Reprezentantul Comisiei va discuta cu toate părțile și persoanele implicate în proces. Una dintre sarcinile sale va fi sprijinirea măsurilor care pot crește încrederea înaintea reluării negocierilor politice.
  4. Comisia susține o soluție completă, funcțională și viabilă, bazată pe rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Orice acord trebuie să respecte și principiile, valorile și legislația Uniunii Europene.
  5. Numirea nu înseamnă că negocierile au fost reluate și nu stabilește un calendar pentru un acord. Fitto trebuie mai întâi să pregătească terenul pentru revenirea la negocieri și să sprijine eforturile de apropiere dintre părți.

Raffaele Fitto va adăuga dosarul cipriot responsabilităților sale de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.

Comisia îl prezintă drept reprezentantul său în procesul de soluționare și îi cere să contribuie la pregătirea unei noi etape de negocieri.

Procesul va continua în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Aceasta este structura internațională în care sunt purtate negocierile privind reunificarea Ciprului, iar Comisia Europeană va avea un rol de sprijin și cooperare.

Fitto va lucra cu María Ángela Holguín Cuéllar, emisarul personal al secretarului general al ONU pentru Cipru. Cooperarea dintre cei doi trebuie să evite apariția unor procese paralele și să coordoneze implicarea europeană cu demersurile ONU.

Reluarea negocierilor sub egida ONU

Prima sarcină anunțată este pregătirea terenului pentru reluarea negocierilor. Comisia nu a precizat când ar putea începe acestea și nici dacă părțile au acceptat deja un nou calendar.

Fitto urmează să poarte discuții cu toate părțile și persoanele relevante. Formularea include actorii politici și instituționali care trebuie implicați pentru ca negocierile să poată fi reluate.

Întărirea încrederii

Comisia îi atribuie și un rol în construirea încrederii. Astfel de măsuri sunt menite să permită cooperarea în domenii concrete și să reducă tensiunile înaintea negocierilor asupra unei soluții politice complete.

Obiectivul declarat este reunificarea Ciprului printr-un acord funcțional și viabil. Comisia nu propune în comunicat un model nou de soluționare și nu anunță schimbarea cadrului existent.

Principii si valori

Soluția trebuie să respecte rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. Comisia cere și compatibilitate cu principiile, valorile și legislația Uniunii Europene, deoarece Cipru este stat membru al UE.

Fitto va folosi experiența sa în guvernanță europeană, cooperare regională și dialog instituțional. Comisia nu a anunțat o echipă separată, un buget sau o durată fixă pentru mandat, nici nu a stabilit o dată pentru reluarea negocierilor sau pentru prezentarea unor rezultate.

Cipru: negocierile pentru reunificare rămân blocate

La aproape șase decenii de la separarea insulei și după numeroase runde de negocieri eșuate, o soluție politică este încă departe.

Experiența cipriotă arată atât ce ar putea facilita, cât și ce ar putea complica o eventuală reunificare între două state europene precum România și Republica Moldova (Planul B menționat de mai multe ori de președinta Maia Sandu pentru a integra țara in Uniunea Europeană).

Ciprul este împărțit de facto din 1974, după intervenția militară a Turciei în nordul insulei, în urma unei lovituri de stat susținute de junta militară greacă, care urmărea unirea cu Grecia (Enosis).

Astăzi există Republica Cipru, recunoscută internațional și membră a Uniunii Europene din 2004 și Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia.

Între cele două zone există o zonă tampon controlată de ONU (Green Line).

Ultima mare rundă de negocieri s-a prăbușit în 2017, la conferința de la Crans-Montana, Elveția. De atunci, procesul oficial a fost practic înghețat. Principala formulă susținută de ONU și UE rămâne o federație bicomunală și bizonală, dar pozițiile părților s-au îndepărtat.

Ce blochează acordul?

Partea greco-cipriotă și ONU susțin un singur stat federal, două comunități politice și împărțirea competențelor între guvernul federal și entitățile componente.

Partea turco-cipriotă, sprijinită de Ankara, a cerut în ultimii ani recunoașterea unei soluții cu două state separate, idee respinsă de Republica Cipru, UE și ONU.

Un alt obsacol ține de securitate și rolul Turciei, respective de prezența militară turcă în nordul insulei. Evident,greco-ciprioții cer retragerea trupelor.

Proprietățile și refugiații sunt un alt aspect extrem de controversat juridic si emoțional.

Zeci de mii de persoane au fost strămutate după 1974. Problema restituirii proprietăților abandonate sau compensarea foștilor proprietari rămâne una dintre cele mai dificile teme.

Cazul Ciprului arată că reunificarea unui stat european divizat este posibilă doar printr-un acord politic larg, susținut internațional și acceptat de populații.

Pentru România și Republica Moldova, cea mai importantă lecție este că integrarea europeană poate crea un cadru favorabil apropierii, dar nu înlocuiește decizia politică și voința democratică.

Diferența majoră este că Ciprul încearcă să repare o divizare produsă de război și ocupație militară, în timp ce o eventuală unire România–Republica Moldova ar fi în primul rând o decizie politică și constituțională între două state suverane.

spot_imgspot_img
2EU.Brussels
2EU.Brusselshttps://2eu.brussels/
2eu.brussels este un proiect jurnalistic și educațional născut la Bruxelles, care își propune să aducă instituțiile europene mai aproape de oameni. Scriem clar, verificat și contextualizat despre ce se întâmplă la Parlamentul European, Consiliu și Comisie — și de ce contează pentru România. Platformă media dezvoltată de Euronium.Brussels în parteneriat cu PRESShub, 2eu.brussels realizează și publică știri, analize, opinii și interviuri, alături de fișe dedicate eurodeputaților români, resurse utile și o agendă săptămânală a evenimentelor europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Sezonalitatea, o problemă-cheie pentru politica europeană în turism: litoralul Mării Negre, una din regiunile cele mai vulnerabile

Sezonalitatea reprezintă una dintre principalele provocări pentru politicile europene...

Cum să nu lupți cu extrema dreaptă: partidele tradiționale pierd când copiază partidele ultra-naționaliste

Partidele tradiționale (mainstream) din Europa riscă să întărească extrema...