Cei mai mulți dintre români (71%) cer o distanțare clară a clasei politice de ideologiile extremiste, precum legionarismul sau fascismul, arată un nou studiu efectuat de Cult Research.
Studiul a fost realizat la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, în perioada 2-8 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ național de 800 de persoane.
Același studiu arată că votul pentru formațiunile suveraniste reprezintă mai degrabă o reacție anti-sistem decât o aderare la extremism, în timp ce aproape jumătate dintre români (44%) susțin ideea unei Europe federale.
Analiza electoratului românesc
În privința plasării pe axa politică stânga-centru-dreapta, românii cu drept de vot sunt distribuiți destul de uniform. Astfel, 29% se identifică ca fiind centriști, 26% ca fiind de dreapta, 19% ca fiind de stânga, iar restul de 26% se declară votanți indeciși.
Dacă nu sunt luați în calcul votanții indeciși, centrul continuă să fie cea mai extinsă zonă ideologică a românilor. Mai precis, 40% dintre cei care se pot poziționa ideologic sunt de centru, doar 25% se consideră de stânga, iar 35% de dreapta.
Aproape jumătate (48%) dintre votanții PSD (Partidul Social Democrat) se identifică cu stânga pe axa politică, în timp ce majoritatea votanților PNL (Partidul Național Liberal) și USR (Uniunea Salvați România) se plasează spre dreapta (54%, respectiv 52%). De asemenea, pe axa conservatorism-progresism, electoratul USR se poziționează ca fiind cel mai progresist, fiind cel mai apropiat de valorile globaliste și capitaliste.
Potrivit studiului, votanții partidelor cu caracter suveranist nu au o ideologie clară, ci mai mult una divizată și nu pot fi catalogați ca extremiști, în ciuda ideilor propagate de către partide în spațiul public.
Cei care votează cu partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) se plasează într-o mare măsură ca centriști (41%), dar și ca fiind de dreapta (40%), în timp ce mai mult de jumătate (54%) dintre cei care au votat SOS România la alegerile din decembrie 2024 se identifică ca fiind de centru. Pentru votanții POT (Partidul Oamenilor Tineri), distribuția ideologică este echilibrată, 40% fiind de dreapta, 30% de centru și 30% de stânga.
Astfel, ideologia partidelor și discursul public promovat de acestea nu influențează ideologia politică a electoratului către zona extremistă. Voturile pe care reușesc aceștia să le adune vin dintr-o puternică reacție anti-sistem, într-o mai mare măsură decât o susținere a extremismului, arată studiul realizat de Cult Research.
Votanții suveraniști resping sistemul, nu democrația
Potrivit datelor, 71% dintre respondenți spun că politica trebuie să se distanțeze de ideologiile extremiste. Această idee este susținută într-o mai mare măsură de electoratul PNL (82%), UDMR (78%), PSD (77%) și USR (74%). Votanții acestor partide sunt cei mai vocali în legătură cu necesitatea slăbirii politicii de extremism, arătându-și totodată direcția pro-europeană ca viziune politică.
„Este riscant și greșit să confundăm frustrarea socială cu radicalizarea populației, iar datele ne arată foarte clar acest lucru: votanții suveraniști resping sistemul, nu neapărat democrația. Diferența pare subtilă, dar este uriașă din perspectivă sociologică și se rezolvă prin ofertă politică nouă sau prin reforme constituționale. Din fericire suntem încă în prima situație. Electoratul a ajuns poate la maturitate ideologică mai repede decât a ajuns clasa politică la maturitatea necesară în a-i oferi opțiuni credibile pentru centru”, a declarat Alexandru Zodieru, director Cult Research.
Studiul realizat de Cult Research mai artă că aproape jumătate dintre românii cu drept de vot (44%) susțin ideea unei Europe federale. Acest lucru se întâmplă pe fondul crizelor succesive, al economiei instabile și al nevoii de apărare față de țările vecine. Această idee este cea mai susținută de electoratul partidelor pro-europene, mai precis PNL (68%), USR (67%) și PSD (64%).
În privința securității internaționale, 6 din 10 români consideră că România ar trebui să fie mai activă în acest domeniu. Se cer poziții clare ale politicii românești, nu stări de neutralitate și incertitudine care afectează atât încrederea în statele vecine și în instituții, cât și siguranța resimțită de populație.
Lideri competenți, nu carismatici
Aproape jumătate dintre români (46%) afirmă că vor un proiect clar pentru viitor, iar 42% vor lideri competenți, nu lideri carismatici. Aceste rezultate sugerează că o parte semnificativă a electoratului pune mai mult preț pe soluții concrete și capacitatea de guvernare decât pe imagine sau discurs.
„Acest studiu confirmă existența unui segment important al electoratului românesc care se identifică drept moderat și centrist, dar care nu se regăsește pe deplin în oferta politică actuală. Într-un context în care românii cer competență, un proiect clar pentru viitor și resping extremismul, există spațiu pentru apariția unor noi forțe politice proeuropene, capabile să ocupe acest centru și să ofere o alternativă credibilă. Alegerile parlamentare viitoare ar putea reprezenta o oportunitate pentru astfel de proiecte politice”, a afirmat Raimar Wagner, director, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul România și Republica Moldova.
Metodologia studiului
Studiul este o cercetare cantitativă de tip sondaj de opinie, realizată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), în perioada 2-8 iulie 2026, pe un eșantion de 800 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3,5%, cu un nivel de încredere de 95%, iar durata de completare a chestionarului a fost de 12 minute.
Cult Research este o companie românească de cercetare de piață înființată în urmă cu 18 ani. Agenția oferă soluții de consultanță prin cercetare agilă, ajutând companiile, instituțiile și organizațiile neguvernamentale (inclusiv internaționale) să își crească performanța adaptându-se mereu în funcție de nevoile consumatorului. Serviciile oferite se adresează unor domenii cât mai variate: agribusiness, banking, auto, comunicare, administrație publică, FMCG, retail etc.
Friedrich Naumann Foundation for Freedom (FNF) este o fundație politică germană dedicată promovării libertății, democrației, statului de drept, economiei de piață și drepturilor omului. Înființată în 1958 și inspirată de valorile liberalismului, fundația desfășoară proiecte în peste 60 de țări din întreaga lume, contribuind la consolidarea societăților democratice și a cooperării internaționale.
În România și Republica Moldova, FNF colaborează cu organizații ale societății civile, instituții publice, mediul academic, jurnaliști, antreprenori și tineri lideri pentru a promova politici publice bazate pe libertate individuală, responsabilitate, economie de piață și integrare europeană. Activitatea fundației include proiecte de cercetare, conferințe, dezbateri, programe de formare și dialog public pe teme precum buna guvernare, securitatea europeană, statul de drept, educația civică și dezvoltarea economică.
Prin activitatea sa, Friedrich Naumann Foundation for Freedom urmărește să contribuie la consolidarea unei culturi democratice, la promovarea dialogului bazat pe fapte și la dezvoltarea unor politici publice care sprijină libertatea și prosperitatea cetățenilor. În acest sens, fundația susține cercetarea și analiza bazată pe date, ca instrumente esențiale pentru înțelegerea evoluțiilor sociale și pentru fundamentarea deciziilor publice.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
