Cei mai mulți dintre români (71%) cer o distanțare clară a clasei politice de ideologiile extremiste, precum legionarismul sau fascismul, arată un nou studiu efectuat de Cult Research.
Studiul a fost realizat la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, în perioada 2-8 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ național de 800 de persoane.
Același studiu arată că votul pentru formațiunile suveraniste reprezintă mai degrabă o reacție anti-sistem decât o aderare la extremism, în timp ce aproape jumătate dintre români (44%) susțin ideea unei Europe federale.
Analiza electoratului românesc
În privința plasării pe axa politică stânga-centru-dreapta, românii cu drept de vot sunt distribuiți destul de uniform. Astfel, 29% se identifică ca fiind centriști, 26% ca fiind de dreapta, 19% ca fiind de stânga, iar restul de 26% se declară votanți indeciși.
Dacă nu sunt luați în calcul votanții indeciși, centrul continuă să fie cea mai extinsă zonă ideologică a românilor. Mai precis, 40% dintre cei care se pot poziționa ideologic sunt de centru, doar 25% se consideră de stânga, iar 35% de dreapta.
Aproape jumătate (48%) dintre votanții PSD (Partidul Social Democrat) se identifică cu stânga pe axa politică, în timp ce majoritatea votanților PNL (Partidul Național Liberal) și USR (Uniunea Salvați România) se plasează spre dreapta (54%, respectiv 52%). De asemenea, pe axa conservatorism-progresism, electoratul USR se poziționează ca fiind cel mai progresist, fiind cel mai apropiat de valorile globaliste și capitaliste.
Potrivit studiului, votanții partidelor cu caracter suveranist nu au o ideologie clară, ci mai mult una divizată și nu pot fi catalogați ca extremiști, în ciuda ideilor propagate de către partide în spațiul public.
Cei care votează cu partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) se plasează într-o mare măsură ca centriști (41%), dar și ca fiind de dreapta (40%), în timp ce mai mult de jumătate (54%) dintre cei care au votat SOS România la alegerile din decembrie 2024 se identifică ca fiind de centru. Pentru votanții POT (Partidul Oamenilor Tineri), distribuția ideologică este echilibrată, 40% fiind de dreapta, 30% de centru și 30% de stânga.
Astfel, ideologia partidelor și discursul public promovat de acestea nu influențează ideologia politică a electoratului către zona extremistă. Voturile pe care reușesc aceștia să le adune vin dintr-o puternică reacție anti-sistem, într-o mai mare măsură decât o susținere a extremismului, arată studiul realizat de Cult Research.
Votanții suveraniști resping sistemul, nu democrația
Potrivit datelor, 71% dintre respondenți spun că politica trebuie să se distanțeze de ideologiile extremiste. Această idee este susținută într-o mai mare măsură de electoratul PNL (82%), UDMR (78%), PSD (77%) și USR (74%). Votanții acestor partide sunt cei mai vocali în legătură cu necesitatea slăbirii politicii de extremism, arătându-și totodată direcția pro-europeană ca viziune politică.
„Este riscant și greșit să confundăm frustrarea socială cu radicalizarea populației, iar datele ne arată foarte clar acest lucru: votanții suveraniști resping sistemul, nu neapărat democrația. Diferența pare subtilă, dar este uriașă din perspectivă sociologică și se rezolvă prin ofertă politică nouă sau prin reforme constituționale. Din fericire suntem încă în prima situație. Electoratul a ajuns poate la maturitate ideologică mai repede decât a ajuns clasa politică la maturitatea necesară în a-i oferi opțiuni credibile pentru centru”, a declarat Alexandru Zodieru, director Cult Research.
Studiul realizat de Cult Research mai artă că aproape jumătate dintre românii cu drept de vot (44%) susțin ideea unei Europe federale. Acest lucru se întâmplă pe fondul crizelor succesive, al economiei instabile și al nevoii de apărare față de țările vecine. Această idee este cea mai susținută de electoratul partidelor pro-europene, mai precis PNL (68%), USR (67%) și PSD (64%).
În privința securității internaționale, 6 din 10 români consideră că România ar trebui să fie mai activă în acest domeniu. Se cer poziții clare ale politicii românești, nu stări de neutralitate și incertitudine care afectează atât încrederea în statele vecine și în instituții, cât și siguranța resimțită de populație.
Lideri competenți, nu carismatici
Aproape jumătate dintre români (46%) afirmă că vor un proiect clar pentru viitor, iar 42% vor lideri competenți, nu lideri carismatici. Aceste rezultate sugerează că o parte semnificativă a electoratului pune mai mult preț pe soluții concrete și capacitatea de guvernare decât pe imagine sau discurs.
„Acest studiu confirmă existența unui segment important al electoratului românesc care se identifică drept moderat și centrist, dar care nu se regăsește pe deplin în oferta politică actuală. Într-un context în care românii cer competență, un proiect clar pentru viitor și resping extremismul, există spațiu pentru apariția unor noi forțe politice proeuropene, capabile să ocupe acest centru și să ofere o alternativă credibilă. Alegerile parlamentare viitoare ar putea reprezenta o oportunitate pentru astfel de proiecte politice”, a afirmat Raimar Wagner, director, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul România și Republica Moldova.
Metodologia studiului
Studiul este o cercetare cantitativă de tip sondaj de opinie, realizată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), în perioada 2-8 iulie 2026, pe un eșantion de 800 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3,5%, cu un nivel de încredere de 95%, iar durata de completare a chestionarului a fost de 12 minute.
Cult Research este o companie românească de cercetare de piață înființată în urmă cu 18 ani. Agenția oferă soluții de consultanță prin cercetare agilă, ajutând companiile, instituțiile și organizațiile neguvernamentale (inclusiv internaționale) să își crească performanța adaptându-se mereu în funcție de nevoile consumatorului. Serviciile oferite se adresează unor domenii cât mai variate: agribusiness, banking, auto, comunicare, administrație publică, FMCG, retail etc.
Friedrich Naumann Foundation for Freedom (FNF) este o fundație politică germană dedicată promovării libertății, democrației, statului de drept, economiei de piață și drepturilor omului. Înființată în 1958 și inspirată de valorile liberalismului, fundația desfășoară proiecte în peste 60 de țări din întreaga lume, contribuind la consolidarea societăților democratice și a cooperării internaționale.
În România și Republica Moldova, FNF colaborează cu organizații ale societății civile, instituții publice, mediul academic, jurnaliști, antreprenori și tineri lideri pentru a promova politici publice bazate pe libertate individuală, responsabilitate, economie de piață și integrare europeană. Activitatea fundației include proiecte de cercetare, conferințe, dezbateri, programe de formare și dialog public pe teme precum buna guvernare, securitatea europeană, statul de drept, educația civică și dezvoltarea economică.
Prin activitatea sa, Friedrich Naumann Foundation for Freedom urmărește să contribuie la consolidarea unei culturi democratice, la promovarea dialogului bazat pe fapte și la dezvoltarea unor politici publice care sprijină libertatea și prosperitatea cetățenilor. În acest sens, fundația susține cercetarea și analiza bazată pe date, ca instrumente esențiale pentru înțelegerea evoluțiilor sociale și pentru fundamentarea deciziilor publice.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Motto:
„Când Dumnezeu vrea sa piardă pe cineva, mai întâi îi ia mințile”
(Euripide- Quem Deus perdere vult, dementat prius)
Criza politică a fost provocată de nesăbuința unor lideri politici de la conducerea PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu și cuplul de la Craiova, prin depunerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului din care făceau parte, aruncând astfel România într-o criză guvernamentală fără precedent. Ba mai mult acțiunea PSD a fost premeditată, astfel:
-20 aprilie: PSD a decis retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan;
-22 aprilie: PSD își retrage toți miniștrii din Guvernul Bolojan;
-27 aprilie: Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au ieșit împreună în fața presei pentru a anunța moțiunea de cenzură comună PSD-AUR împotriva guvernului Ilie Bolojan;
-5 mai: Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan trece cu 281 de voturi. Pragul minim pentru promulgare fiind de 233.
-5 iunie: La o lună după moțiune, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe consilierul prezidențial Eugen Tomac pentru a forma un cabinet tehnic.
-14 iunie: În dimineața zilei de duminică, Nicușor Dan iese la declarații împreună cu Eugen Tomac și Adrian Veștea. Tomac se retrage, iar prim-vicepreședintele PNL Veștea devine noul premier desemnat de președinte. Nicușor Dan nu a anunțat anterior conducerea PNL de propunerea lui Veștea.
-22 iunie: Guvernul Veștea a picat la votul din Parlament, în ciuda vizitei lui Adrian Veștea la sediul AUR pentru susținere. Simion își scoate parlamentarii din plen, iar cabinetul Veștea obține doar 189 de voturi. Pentru a fi învestit, era nevoie de susținerea a 233 de parlamentari.
Referitor la sciziunea din PNL aceasta a pornit de la ticăloșia președintelui Nicușor Dan prin desemnarea lui Adrian Veștea drept candidat de premier pe furiș , fără consultarea conducerii partidului.
Aceasta a determinat convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026, unde a fost stabilită excludrerea din partid a celor care au votat alături de PSD pentru guvernul Veștea.
(Vezi: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/conducerea-pnl-a-stabilit-lista-pucistilor-care-vor-fi-dati-afara-din-partid-16-parlamentari-3-sefi-de-cj-si-un-eurodeputat-3828121)
Puciștii din PNL au cerut Tribunalului Bucureşti suspendarea deciziei de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026.
Culmea e că instanța a hotărât suspendarea deciziei de convocare a Congresului Extraordinar al PNL, după ce acesta a avut loc. Mai ales în cazul justiției unde hotărârile judecătorești de regulă produc efecte pentru viitor. Chiar dacă hotărârea Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, totuși este vorba despre imixtiunea justiției în viața partidelor politice, mai rău ca în comunism. Cu atât mai mult cu cât există o hotărâre mai veche a CCR, potrivit căreia instanțele nu au calitatea de a analiza oportunitatea deciziei unui partid de a exclude un membru, ci doar măsura în care excluderea s-a făcut cu respectarea statutului partidului respectiv. Grupul puciștilor din PNL în cârdășie cu Nicușor Dan, au încercat să producă o sciziune în partid, prin desemnarea pe furiș a lui Adrian Veștea candidat de premier, dar care nu a întrunit voturile necesare în parlament.
(Vezi: https://www.wall-street.ro/articol/politica/pnl-isi-executa-pucistii-care-sunt-numele-de-pe-lista-lui-bolojan.html)
Prin această actiune detestabilă, „puciștii” din PNL, s-au exclus singuri din partid și au trecut la PSD, cel puțin formal. De altfel, aceștia și-au făcut o fotografie cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, la o recepție a ambasadei SUA cu ocazia Zilei Independenței. Fotografia a fost publicată de fostul secretar general al PNL, Lucian Bode.
(Vezi: https://revista22.ro/actualitate-interna/o-poza-cat-o-mie-de-cuvinte-pucistii-din-pnl-alaturi-de-grindeanu-vestea-si-tomac)
O altă „victimă” a propriei inepții este președintele Nicușor Dan care după primul an de mandat s-a decredibilizat și riscă suspendarea din funcție.
(Vezi: https://ziare.com/nicusor-dan/tudorel-toader-suspendare-2024640)
P.S. Vicepreședintele PSD Vasile Dîncu susține că nu există suficiente argumente pentru a numi AUR un partid extremist și că este greu să etichetăm astfel un partid din spectrul politic românesc: „Eu cred că partidele extremiste ar trebui gândite mult mai riguros. Un partid extremist este unul care se opune ordinii constituționale, care blochează o serie de mecanisme importante, care nu recunoaște instituțiile cele mai importante ale democrației. Ori, în această situație, dacă ne uităm foarte strict pe baza criteriilor, eu nu cred că avem destule argumente ca să spunem că AUR este un partid extremist. Are câteva concepții antioccidentale.”
Incă o dovadă că sub actuala conducere PSD și-a pierdut busola.