ALERTĂ Deputații vor să treacă în viteză legea privind pragul la abuzul în serviciu. Prevederile care închid dosare rămân

Data:

Deputații PSD și PNL vor să treacă în mare viteză, fără o dezbatere parlamentară reală, proiectul de lege care introduce un prag pentru abuzul și neglijența în serviciu. Coaliția va propune nivelul de 9.000 de lei, anunțat de ministrul Justiției, potrivit informațiilor PRESShub, nu cel de 250.000 de lei adoptat de Senat.

În schimb, deputații celor trei partide aflate la guvernare vor să păstreze în lege două mențiuni care vor schimba sensul actual din Codul penal al articolelor care reglementează cele două infracțiuni și care, potrivit specialiștilor din justiție, vor determina închiderea a mii dosare penale aflate în anchetă sau în instanță.

Astfel, potrivit noului proiect, pentru a fi infracțiune, o persoană trebuie să comită abuzul în serviciu „cu știință” și să producă „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime”. De asemenea, „vătămarea gravă” se referă și la neglijența în serviciu.

Problema vine din faptul că cele două noțiuni sunt vagi, extrem de greu de probat și neconstituționale. (Vezi mai jos explicațiile pe larg de ce).

Potrivit surselor PRESShub, coaliția PSD, PNL, UDMR vrea să introducă luni, de la ora 17.00, în Comisia Juridică proiectul de lege, cu o dezbatere simulată, votat rapid, iar miercuri să trimită deja raportul în plenul Camerei Deputaților, pentru a fi supus la vot.

Camera Deputaților este decizională, iar dacă ar fi votată, legea ar merge la președintele Klaus Iohannis.

Deși documentul nu apare pe ordinea de zi oficială, surse PRESShub arată că Laura Vicol, președinta comisiei juridice, face presiuni pentru ca proiectul să fie avizat luni, pentru ca marți să fie deja votat.

Citește și: Metoda Dragnea revine: prag de 250.000 de lei pentru pedepsirea abuzului în serviciu

Prevederile care vor duce la o aministie mascată a mii de dosare penale

Senatul a adoptat, miercurea trecută, proiectul de lege prin care se introduce prag de 250.000 de lei pentru ca abuzul și neglijența în serviciu să mai fie considerate infracțiuni.

Proiectul conține și două prevederi controversate. Prima se referă la faptul că va mai fi infracțiune doar dacă abuzul în serviciu este comis „cu știință”.

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, se arată în amendamentul pentru modificarea articolui 297 din Codul Penal privind abuzul în serviciu.

Noțiunea „cu știință” nu există în forma actuală a Codului penal și nici în practica judiciară, fiind o invenție a acestui proiect. În literatura de specialitate, există doar patru noțiuni: din culpă (cu prevedere sau din neprevedere) și cu intenție (directă sau indirectă).

Șmecheria introducerii celor două cuvinte este simplă: în prezent, un funcționar public putea fi anchetat indiferent dacă comitea abuzul în serviciu intenționat sau din greșeală.

Prin modificarea adoptată în Senat, același funcționar, luat la întrebări de procurori, poate invoca faptul că nu a știut ce face. A comis fapta „fără știință”.

Mențiunea introdus de parlamentarii PSD, PNL și UDMR în proiectul de lege – „cu știință” – devine dintr-o dată salvatoare, arată surse din Justiție consultate de PRESShub.

Unui magistrat, procuror sau judecător, îi va fi mai greu să dovedească reaua credință a inculpatului, fiind foarte greu de demonstrat știința sau neștiința în a comite o infracțiune a unui funcționar.

Citește și: Metoda Dragnea revine: prag de 250.000 de lei pentru pedepsirea abuzului în serviciu

„Vătămarea gravă a drepturilor”, a doua capcană

A doua prevedere, care poate acțiunea ca o amnistie mascată, este cea conform căreia abuzul în serviciu și neglijența în serviciu mai sunt infracțiuni doar dacă provoacă „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

În Codul penal actual nu există mențiuni despre „gravitatea vătămării” în cazul celor două infracțiuni.

Legea arată astăzi că abuzul în serviciu și neglijența în serviciu sunt pedepsite cu închisoare dacă funcționarul produce „pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

„Problema cu introducerea acestui concept – vătămare gravă – vine din faptul că o persoană anchetată poate invoca faptul că ceea ce a făcut nu este grav. Dacă dă afară abuziv o persoană sau fraudează o licitație, poate invoca faptul că nu a produs o vătămare gravă, ci doar o pagubă.

Citește și: Pericolul legii adoptate în Senat nu este pragul pentru abuzul în serviciu

Mai ales că noțiunea este vagă, în cazul abuzului în serviciu.

Cum stabilește un procuror dacă e grav sau nu? Un judecător, de asemenea, poate decide că fapta nu este o vătămare gravă, pentru că ar fi pur și simplu la latidudinea sa, decide cum crede. Nu există o grilă pentru așa ceva.

În plus, în cazul în care aceste modificări ajung la Curtea Constituțională, vor fi declarate în mod evident neconstituționale tocmai pentru că nu se poate stabili cu obiectivitate ce înseamnă vătămare gravă”, au menționat surse din justiție pentru PRESShub.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Zeci de percheziții la traficanți care vindeau droguri de mare risc elevilor

Zeci de percheziții la traficanți de droguri de mare...

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania. Primarul din...

Parlamentarii rămân cu pensii speciale, dacă au un mandat complet. Decizie a CCR

Parlamentarii rămân cu pensii speciale, dacă au un mandat...