Valurile de căldură afectează tot mai mult economia Europei, reducând productivitatea, cheltuielile de consum și majorând costurile de funcționare ale companiilor. Pentru asigurători, aceste pierderi sunt dificil de acoperit, deoarece provin adesea din perturbarea activității, nu din pagube materiale directe.
„Căldura, în sine, nu este un risc asigurat în mod tradițional”, spune Swenja Surminski, director pentru climă și sustenabilitate la Marsh, unul dintre cei mai mari brokeri mondiali de asigurări și consultanți în managementul riscurilor, citat de agenția Reuters.
Temperaturile extreme provoacă rareori pagube fizice catastrofale precum inundațiile sau furtunile, însă efectele lor asupra activității economice pot fi la fel de severe.
Un sondaj realizat în 2023 în rândul a 9.000 de întreprinderi mici și mijlocii europene a arătat că doar 28% aveau asigurare pentru întreruperea activității inclusă în polițele pentru proprietăți, iar 17% aveau o asigurare care acoperea întreruperile activității fără pagube materiale directe, de exemplu în cazul grevelor.
Golul de protecție se adâncește pe măsură ce costurile economice ale caniculei cresc. Trenurile au întârzieri, producțiile agricole scad, fabricile cheltuiesc mai mult pentru răcire, iar angajații își pierd din capacitatea de muncă atunci când temperaturile extreme se mențin perioade îndelungate.
Mai multe companii europene au raportat deja efectele vremii foarte calde sau au avertizat că acestea le-ar putea afecta activitatea în viitor. Printre ele se numără compania suedeză ITAB Group, producătorul italian de ciment Buzzi și compania franceză de plăți Worldline.
Un risc care se combină cu altele
Căldura extremă nu produce întotdeauna un singur tip de pagubă, ci se combină cu seceta, incendiile de vegetație și deficitul de apă. Tocmai de aceea este mai greu de evaluat și de asigurat decât alte dezastre naturale.
Problema este cu atât mai importantă în Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid. Datele Reuters Climate Monitor arătau că, pe 11 august, temperatura medie din Europa de Vest era cu aproape 10 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990.
Potrivit datelor platformei CDP, 35% dintre companiile analizate consideră canicula un factor de risc. Cele mai expuse sunt firmele din producție, servicii, infrastructură și industria alimentară.
Chiar și atunci când asigurarea acoperă anumite pagube fizice, de exemplu cele provocate de întreruperile de electricitate, companiile spun că despăgubirile compensează prea puțin vânzările pierdute și reducerea activității.
„Pierderile reale sunt veniturile pe care nu le mai obții și activitatea economică ce nu mai are loc din cauza întreruperii”, explică un specialist citat de Reuters.
O nouă formă de asigurare
Pentru a acoperi acest gol, asigurătorii testează tot mai mult asigurările parametrice. Acestea plătesc automat despăgubirea atunci când un anumit indicator – de exemplu temperatura – depășește un prag stabilit în contract.
Spre deosebire de asigurările tradiționale, nu este nevoie de o evaluare îndelungată a pagubelor. Dacă temperatura trece de pragul convenit, plata se declanșează automat.
Acest tip de asigurare este deja utilizat în agricultură, unde temperaturile extreme pot reduce recoltele sau productivitatea animalelor, iar specialiștii văd posibilități de extindere către transport și protecția angajaților.
Totuși, asigurarea nu poate rezolva singură problema. Companiile vor trebui să-și adapteze activitatea la perioadele tot mai frecvente de căldură extremă: investiții în sisteme de răcire, modificarea spațiilor de lucru și testarea rezistenței lanțurilor de aprovizionare.
„Trebuie să acționăm pentru a evita pierderile, nu să încercăm să le reparăm după ce s-au produs”, este concluzia expertului Swenja Surminski, director pentru climă și sustenabilitate la compania de brokeraj Marsh, citat de Reuters.
Și în România, canicula este încă slab acoperită ca risc distinct, iarimpactul caniculei asupra pieței asigurărilor este încă dificil de cuantificat. ASF și industria asigurărilor nu publică, în prezent, statistici distincte privind despăgubirile provocate exclusiv de temperaturile extreme.
Tradițional, ca în restul Europei, discuția din România despre asigurarea riscurilor climatice este încă dominată de inundații, furtuni, grindină și secetă, nu de caniculă.
Citește și: Costul economic al caniculei pentru Europa
În 2025, numai pentru furtuni, asigurătorii membri UNSAR au achitat peste 62,3 milioane de lei prin polițele CASCO, în urma a peste 5.600 de dosare.
În cazul locuințelor, furtunile și ploile au generat în ultimii cinci ani peste 139 milioane de lei despăgubiri, pentru mai mult de 24.000 de familii.
Aceste cifre arată și problema caniculei: pentru furtună există un eveniment clar și o pagubă ușor de constatat – acoperiș distrus, mașină avariată, geam spart. Pentru caniculă, pierderea poate fi economică și difuză.
Piața oferă însă produse care acoperă unele dintre efectele indirecte ale acestora, în special în agricultură, prin asigurări împotriva secetei. În același timp, datele privind furtunile, inundațiile și alte fenomene extreme arată că pierderile climatice generează deja despăgubiri importante, în timp ce gradul general de protecție prin asigurare rămâne redus.
Un indicator relevant este că doar 18–20% dintre companiile active din România au o asigurare pentru bunuri și proprietăți sau o poliță de răspundere civilă, potrivit celor mai recente date UNSAR. În 2025, asigurătorii membri UNSAR au plătit companiilor, în medie, circa 1,4 milioane de lei pe zi în despăgubiri pentru bunuri, proprietăți și răspundere civilă.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
