Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează cazul a zece copii ucraineni aflați în instituții de îngrijire din Crimeea în 2014, despre care organizația care îi reprezintă susține că au primit cetățenie rusă și au fost incluși în sistemul de adopție al Rusiei.
CEDO trebuie să stabilească dacă organizația îi poate reprezenta și să examineze acuzațiile privind detenția, schimbarea cetățeniei și posibila adopție, în condițiile în care Rusia nu a participat la audierea de la Strasbourg.
Legătura cu mandatul CPI pentru Putin
Cazul celor zece copii din Crimeea se înscrie în aceeași problematică mai largă privind transferul și schimbarea statutului copiilor ucraineni de către autoritățile ruse, care a stat și la baza mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova în martie 2023.
CPI analizează problema deportării și transferului ilegal al copiilor ca posibile crime de război și a apreciat că există motive rezonabile să se creadă că cei doi poartă răspundere pentru aceste fapte.
Dosarul CEDO este însă distinct: el privește zece copii din Crimeea și posibile încălcări ale drepturilor lor individuale, iar Curtea Europeană nu a stabilit încă dacă acuzațiile formulate de reprezentanții copiilor sunt întemeiate.
Dosarul CEDO pornește de la situația unor copii foarte mici, aflați deja în îngrijirea statului când Rusia a preluat controlul asupra Crimeei. Născuți între 2009 și 2013, aveau atunci între un an și cinci ani. Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului (UHHRU), care a sesizat Curtea în numele lor, afirmă că autoritățile ruse au refuzat să îi predea Ucrainei, în pofida solicitărilor repetate ale acesteia.
Reprezentanții au invocat apariția numelor și fotografiilor copiilor pe site-uri rusești destinate adopțiilor. Dispariția ulterioară a unor nume de pe aceste pagini i-a determinat să suspecteze că adopțiile începuseră sau fuseseră încheiate. Documentele Curții prezintă această posibilitate ca afirmație a reprezentanților, fără să confirme că toți cei zece copii au fost adoptați.
Plângerea are două componente.
În temeiul articolului 5 al Convenției europene a drepturilor omului, UHHRU contestă menținerea copiilor în instituții, ascunderea informațiilor despre locul unde se află și includerea în sistemele rusești de adopție sau plasament, situație pe care o califică drept dispariție forțată.
În temeiul articolului 8, organizația susține că schimbarea arbitrară a cetățeniei și înscrierea pe site-uri de adopție au afectat identitatea socială a copiilor ca cetățeni ucraineni. Acestea sunt acuzațiile supuse examinării, asupra cărora Curtea nu s-a pronunțat încă.
Printre întrebările adresate părților se numără locul în care se află copiii, existența unor adopții și baza juridică a menținerii lor în instituții.
Curtea a cerut și clarificări privind dreptul UHHRU de a-i reprezenta în această procedură. Organizația nu are contact cu copiii, iar judecătorii trebuie să stabilească dacă poate acționa în numele lor în condițiile articolului 34 al Convenției.
Audierea din 22 septembrie s-a desfășurat fără reprezentanți ai Rusiei.
Potrivit Grefei, guvernul rus nu a transmis observații și nici nu a răspuns solicitării de a indica cine îl va reprezenta. Camera a considerat că desfășurarea audierii în aceste condiții era compatibilă cu buna administrare a justiției. Guvernul ucrainean și mai multe organizații au intervenit în procedură ca terți.
Dosarul are și o limită temporală esențială.
În februarie 2023, Curtea a respins cererea unei măsuri provizorii pentru oprirea adopțiilor deoarece aceasta privea evenimente ulterioare datei de 16 septembrie 2022, când Rusia a încetat să fie parte la Convenție. Grefa a precizat că o asemenea decizie nu prejudecă admisibilitatea sau fondul cererii. Curtea a acordat dosarului prioritate și a protejat identitatea copiilor prin anonimat.
Cererea, depusă în ianuarie 2023, a fost comunicată guvernului rus în martie 2025, iar audierea privește atât admisibilitatea, cât și fondul. Deliberările sunt confidențiale, iar soluția va fi anunțată ulterior. Până atunci, localizarea copiilor și eventuala lor adoptare rămân întrebări deschise în documentele publice ale cauzei.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: CEDO)
