Influencerii, creatorii de conținut și administratorii de pagini, profiluri, canale sau grupuri care desfășoară organizat activități de promovare ori amplificare a conținutului electoral în colaborare cu un concurent ar putea fi considerați „participanți la comunicarea electorală online”. Ei ar urma să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală (CEC) și să declare, între altele, cu cine colaborează și dacă activitatea este remunerată. Prevederile fac parte dintr-un proiect de modificare a Codului electoral elaborat de CEC și supus dezbaterii publice.
Inițiativa vine după alegerile parlamentare din septembrie 2025, în timpul cărora observatorii internaționali au documentat utilizarea unor rețele de conturi, videoclipuri generate cu inteligență artificială, ferme de troli și boți automatizați pentru răspândirea unor narațiuni manipulative. OSCE/ODIHR a constatat că dezinformarea pe rețelele sociale a afectat campania electorală și a recomandat Republicii Moldova să consolideze regulile privind campaniile online și să clarifice ce metode și caracteristici ale rețelelor pot fi considerate neautentice.
Citește și: De ce resuscitează Rusia narațiunea despre „fascismul românesc”?
Proiectul CEC, relatează agenția IPN de la Chișinău, introduce noțiuni precum „creator de conținut electoral”, „influencer electoral”, „comportament coordonat neautentic” și „publicitate electorală online”. Regulile ar urma să se aplice comunicării electorale pe rețele sociale, aplicații de mesagerie, motoare de căutare și alte servicii digitale.
Publicitatea electorală online ar trebui să indice concurentul electoral și, dacă este cazul, persoana care a comandat sau finanțat materialul. Cheltuielile aferente ar trebui declarate și raportate. Sunt prevăzute, de asemenea, reguli pentru materialele audio și video generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale, atunci când acestea creează o impresie falsă de autenticitate.
CEC vrea să reglementeze și utilizarea conturilor automatizate, a boților și a altor mecanisme folosite pentru amplificarea artificială a conținutului electoral sau pentru ascunderea identității celor care îl finanțează. Noțiunea de „comportament coordonat neautentic” urmărește tocmai situațiile în care mai multe conturi sau canale acționează coordonat pentru a crea aparența unui sprijin sau a unei surse independente.
O categorie distinctă este cea a „părților terțe” – persoane sau organizații care, independent de concurenții electorali, desfășoară activități pentru influențarea votului și suportă cheltuieli în acest scop.
Acestea ar urma să aibă obligații de transparență și raportare și să declare la CEC conturile și paginile utilizate. Modificările acestor informații ar trebui comunicate în termen de trei zile lucrătoare.
Proiectul încearcă însă să delimiteze activitatea electorală organizată de simpla exprimare politică. Opiniile politice neplătite exprimate în nume personal, activitatea jurnalistică, cercetarea, educația electorală imparțială și satira politică nu ar constitui, prin ele însele, activități ale unei „părți terțe”.
Această distincție este apropiată de principiul existent și în legislația UE: opiniile politice exprimate în nume personal nu sunt considerate publicitate politică, iar conținutul editorial nu intră în această categorie decât dacă există o plată sau altă formă de remunerare.
CEC propune și crearea unei Arhive publice a publicității electorale online, care să cuprindă informații despre finanțator, concurent, difuzarea materialelor și cheltuielile efectuate. Datele ar urma să fie publicate în cel mult 24 de ore de la declarare și păstrate cel puțin șapte ani.
Citește și: De la bani pentru alegători la mesaje de la altar. Anatomia operațiunii rusești din Moldova – PRESShub
Și sondajele electorale promovate online ar urma să aibă reguli de transparență. Materialele ar trebui să indice finanțatorul, autorul, perioada desfășurării, metodologia și eșantionul, iar cheltuielile pentru promovare ar trebui raportate.
Pentru neînregistrarea sau declararea unor informații incomplete ori inexacte, proiectul prevede amenzi de la 3.000 la 6.000 de lei pentru persoane fizice și de la 9.000 la 15.000 de lei pentru persoane juridice.
Este aceasta o premieră europeană?
Nu în sens strict. Uniunea Europeană a adoptat în 2024 Regulamentul privind transparența și targetarea publicității politice, ale cărui principale prevederi se aplică din 10 octombrie 2025.
Regulamentul impune etichetarea publicității politice, indicarea sponsorului și a sumelor plătite și prevede reguli speciale pentru publicitatea online și targetarea alegătorilor. Comisia Europeană precizează că regulile se aplică atât publicității offline, cât și celei online.
Regulamentul european tratează explicit și cazul influencerilor: un influencer care își exprimă propria opinie politică fără remunerație nu intră, în principiu, sub regulile privind publicitatea politică. În schimb, un mesaj politic publicat la solicitarea unui politician și în schimbul unei remunerații poate constitui publicitate politică.
România după 2024
România a introdus, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, reguli speciale pentru publicitatea politică online, aplicate la scrutinul prezidențial reluat în 2025.
Acestea au impus identificarea sponsorului și etichetarea materialelor politice și au permis autorităților electorale să solicite eliminarea conținutului ilegal de pe platformele online.
România a fost practic un caz-test pentru problema pe care R. Moldova încearcă acum să o reglementeze, iar controversele din campania din 2025 – inclusiv cazurile influencerilor de pe TikTok și intervențiile BEC – pot fi folosite ca exemplu concret pentru a explica de ce Chișinăul vrea un cadru mai detaliat.
Noutatea proiectului moldovean constă acum înîncercarea CEC de a introduce aceste principii direct în legislația electorală națională, cu categorii precum „influencer electoral”, „creator de conținut electoral” și „parte terță”, obligații de înregistrare și raportare și o arhivă publică a publicității electorale.
Inițiativa răspunde problemei identificate concret la alegerile din 2025: OSCE/ODIHR a constatat că rețelele sociale au fost folosite pentru campanii de dezinformare, inclusiv prin boți, ferme de troli și materiale generate cu IA, în timp ce atribuțiile instituțiilor moldovenești în relația cu platformele online nu erau clar delimitate.
(FOTO: Inquam Photos / George Calin)
