Stimulentele statului chinez au ajutat la depășirea crizei financiare din 2008. Acum, însă, ieșirea dificilă din pandemie a Chinei și tensiunile geopolitice reduc șansele ca Beijingul să întrerupă recesiunea globală.
Întreaga lume privește cu teamă la o iminentă recesiune. Ultimul lucru pe care politicienii occidentali și-l doresc acum este ca și China, cel mai puternic motor al creșterii economice globale de la criza financiară din 2008, să sufere o defecțiune sistemică în demersul ei de redresare. Din păcate, chiar asta se întâmplă: de când a pus capăt celor trei ani de politică „zero covid”, începând cu luna decembrie, a doua cea mai mare economie a lumii nu funcționează la capacitatea optimă.
Importurile Chinei s-au contractat în aprilie cu 7,9%, în timp ce exporturile au crescut într-un ritm mai lent, de 8,5%, comparativ cu 14,8% în martie. Prețurile de consum au crescut în aprilie în cel mai scăzut tempo din ultimii doi ani, în vreme ce deflația la poarta fabricii – prețurile oferite de angrosiștii industriali din China – s-a accentuat.
S-a încheiat epoca de aur a Chinei?
„Economia Chinei nu este pe cale să explodeze, dar nici nu se întoarce în deceniul de aur al anilor 2010, când a crescut la un nivel de două cifre”, a apreciat, într-o discuție cu DW, Steve Tsang, director al Institutului Chinez de la Școala de Studii Orientale și Africane din Londra.
O revenire puternică în China ar compensa încetinirea așteptată în alte părți ale lumii, ca urmare a politicilor de înăsprire monetară dispuse de băncile centrale în ultimele 12-18 luni.
Continuare în Deutsche Welle!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
