Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare prin care cere statelor membre să își întărească pregătirea și prevenția în fața incendiilor de vegetație, după un sezon 2025 record, în care peste un milion de hectare au ars în UE. Același sezon a dus la un număr fără precedent de activări ale mecanismului european de protecție civilă, folosit atunci când statele afectate au nevoie de sprijin din partea altor țări europene.
Pe scurt
1. Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind gestionarea integrată a riscului de incendii de vegetație.
2. Sezonul 2025 a ars peste un milion de hectare în Uniunea Europeană.
3. Mecanismul european de protecție civilă a fost activat de un număr fără precedent de ori pentru incendii.
4. Statele membre sunt îndemnate să investească în prevenție, management durabil al pădurilor și terenurilor, date, evaluări de risc și sisteme de alertă timpurie.
5. Recomandarea nu este obligatorie juridic, dar oferă statelor membre un cadru comun pentru prevenire, pregătire, răspuns și refacere după incendii.
Incendiile de vegetație afectează tot mai mult regiuni care nu erau considerate în trecut zone de risc major. Schimbările climatice, seceta, valurile de căldură, modificările în folosirea terenurilor și presiunea activităților umane fac ca riscul să fie mai extins, mai greu de gestionat și mai frecvent transfrontalier.
Recomandarea adoptată de Consiliu propune o abordare pe întreg ciclul de gestionare a dezastrelor: prevenire, pregătire, răspuns și refacere. Aceasta înseamnă că statele membre nu sunt îndemnate doar să trimită pompieri și avioane atunci când incendiul a izbucnit, ci să reducă din timp condițiile care îl fac mai probabil și mai greu de controlat.
Prevenția include management durabil al pădurilor și al terenurilor. În practică, acest lucru poate însemna întreținerea peisajelor, reducerea acumulării de vegetație uscată, protejarea zonelor forestiere vulnerabile, planificare urbană mai atentă în apropierea pădurilor și folosirea terenurilor astfel încât focul să nu se propage rapid dintr-o zonă în alta.
Consiliul cere și o folosire mai bună a datelor, a evaluărilor de risc și a sistemelor de alertă timpurie. Datele meteorologice, hărțile de risc, observațiile satelitare, informațiile despre vegetație, secetă și vânt pot ajuta autoritățile să intervină înainte ca un foc local să devină incendiu major.
Cooperarea între state este un element central al recomandării. Incendiile nu se opresc la frontiere, iar fumul, evacuările, pagubele economice și presiunea asupra serviciilor de urgență pot afecta mai multe țări în același timp. Consiliul cere o mai bună interoperabilitate între echipele naționale de intervenție, astfel încât pompierii, avioanele, elicopterele, echipamentele și centrele de comandă să poată lucra împreună mai eficient.
Constantinos Ioannou, ministrul de interne al Republicii Cipru, a spus că sezoanele devastatoare de incendii din ultimii ani au arătat că riscul nu mai este o provocare pentru câteva țări, ci „o provocare europeană”. El a afirmat că investițiile în prevenție și pregătire sunt esențiale pentru protejarea vieților, comunităților și ecosistemelor.
Recomandarea acordă atenție și comunităților locale. Localitățile din zone expuse au nevoie de informare publică, planuri de evacuare, proceduri clare, infrastructură de protecție și resurse pentru refacerea terenurilor după incendii. Fără implicarea autorităților locale, a proprietarilor de terenuri, a comunităților rurale și a societății civile, prevenția rămâne dificilă.
Refacerea după incendii este inclusă în același cadru. Incendiile mari distrug locuințe, păduri, soluri, ferme, infrastructură, habitate naturale și surse de venit. Reconstrucția trebuie să reducă riscul ca aceeași zonă să ardă din nou la următorul val de căldură sau următoarea secetă.
Consiliul cere guvernanță mai solidă și finanțare pe termen lung pentru gestionarea riscului. Incendiile de vegetație nu pot fi tratate doar ca urgențe de vară, pentru că pregătirea terenurilor, modernizarea echipamentelor, instruirea personalului, educarea populației și refacerea ecosistemelor cer investiții constante.
Recomandarea vine după comunicarea Comisiei Europene din 25 martie 2026 privind gestionarea integrată a riscului de incendii de vegetație. Comisia a identificat schimbările climatice, schimbările în managementul terenurilor și activitatea umană ca factori majori ai creșterii riscului de incendii în Europa.
Documentul Consiliului nu este obligatoriu juridic. Statele membre sunt invitate să aplice măsurile în funcție de circumstanțele naționale, profilurile de risc și sistemele proprii de guvernanță. Presiunea politică este însă mai mare după sezonul 2025, când amploarea incendiilor a arătat limitele răspunsului bazat mai ales pe intervenție după declanșarea crizei.
Mecanismul european de protecție civilă rămâne instrumentul prin care statele pot cere rapid sprijin european în caz de dezastre. Recomandarea indică însă o schimbare de accent: mai multă prevenție și pregătire înainte de sezonul de incendii, pentru ca nevoia de intervenții de urgență să fie redusă, iar capacitatea de reacție să fie mai bine coordonată atunci când incendiile izbucnesc.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: IGSU / Facebook)
