Aflată în pragul de a deschide oficial discuțiile de aderare la Uniunea Europeană pe toate grupele (cluster) de negocieri, R. Moldova rămâne fără premier, a șasea demisie dar evident cea mai importantă din ultimele săptămâni.
Nu pentru că demisia în sine a unui premier ar fi o catastrofă. Numai că R. Moldova, în acest moment, are un proiect extrem de ambițios pentru a reuși integrarea în UE: vrea să încheie negocierile până în 2028, astfel ca întreg procesul (care cere aprobarea tuturor statele membre) să fie finalizat în 2030.
„Să nu facem nici o pauză! (…) Rugăminte mea: în pofida acestei situații, să facem totul să reușim ce ne-am propus” a declarat președinta Maia Sandu în conferința de presă care a urmat anunțului premierului Alexandru Munteanu că demisionează.
Într-o postare pe Facebook (?) el a precizat că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile pe care le am”.
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec. Mulțumesc tuturor colegilor – miniștri, echipa acestora și oamenilor care au muncit cu profesionalism și bună-credință. Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm”, a scris Alexandru Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Om de afaceri, Alexandru Munteanu a fost învestit în funcția de premier pe 1 noiembrie 2025, la propunerea partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate, cu angajamentul de a valorifica Planul de Creștere Economică de 1.9 miliarde de euro oferit de UE și finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.
Specializat în investiții, economist și profesor universitar, Alexandru Munteanu a revenit din Ucraina, unde era stabilit de mai mulți ani, pentru a conduce Guvernul de la Chișinău.
De ce a demisionat Munteanu: scandaluri sau reforma fiscală?
La prima vedere, demisia premierului se înscrie (strict cronologic) într-o serie de demisii mult comentate de presa de peste Prut, provocate de dezvăluiri jurnalistice.
În ultimele săptămâni, în urma unor investigații ale Ziarului de Gardă de la Chișinău, au ieșit la iveală o serie de abuzuri, neglijențe, conflicte de interese în administrarea unor companii de stat, începând cu „Moldatsa” (Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian). Scandal în care a fost implicată și verișoara președintei Maia Sadu.
„Speculațiile potrivit cărora a vrut (premierul demisionar – n.r.) să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat, sunt false. El a ales să plece”, a declarat președinta Maia Sandu.
Motivul plecării premierului Alexandru Munteanu pare să fie legat de eșecul, pe moment, al controversatei reforme fiscale și a legii salarizării, propuse în iunie și discutate intens de premierul demisionar cu președinta Sandu în ultimele săptămâni.
„Lucrăm cu onestitate și corectitudine, și eu și domnul Munteanu”, a spus Maia Sandu la conferința de presă de vineri, la care a comentat demisia premierului.
„Am discutat despre reformele care au stârnit multe dezbateri, mai ales reforma fiscală și legea salarizării. Ar fi putut fi explicate mai bine. Dar discuțiile nu au fost tensionate, au fost constructive și respectoase”, a mai declarat președinta, încercând să omoare din fașă speculațiile că demisia lui Munteanu ar fi fost provocată de o dispută cu președinția.
De ce sunt reforma fiscală și legea salarizării atât de controversate?
Reforma fiscală din Republica Moldova este un proces periodic prin care guvernul schimbă taxele, TVA-ul, impozitele și facilitățile fiscale, de obicei împreună cu modificări ale bugetului și ale politicii salariale din sectorul public.
Problema este că aceste reforme ating simultan statul, firmele și populația, ceea ce le face inevitabil controversate.
Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a prezentat pe 11 iunie cel mai amplu pachet de reformă fiscală din ultimul deceniu, intitulat „Politica fiscală 2027”.
Guvernul susține că reforma va simplifica sistemul de taxe, îl va face mai ușor de aplicat și va reduce evaziunea fiscală, în timp ce ar urma să crească competitivitatea firmelor locale.
Propunerile vizează aproape toate sectoarele economiei și populația în ansamblu și pornesc de la trei probleme principale identificate de autorități: deficitul bugetar cronic, nivelul relativ scăzut al colectării taxelor (aprox. 20% din PIB, sub media UE) și complexitatea excesivă a sistemului fiscal, cu multe excepții și regimuri speciale.
În esență, reforma urmărește reducerea numărului de taxe și a excepțiilor fiscale, simplificarea administrării și orientarea sistemului către taxarea consumului, în paralel cu stimularea investițiilor.
Propunerea a fost imediat criticată pentru creșteri de taxe, impact inflaționist, lipsă de predictibilitate și efecte sociale inegale.
În plus, timpul scurt pentru consultările publice și lipsa unui consens politic și administrativ ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a gestiona o schimbare fiscală de asemenea amploare, într-un context în care încrederea publică în instituții este redusă.
Reforma fiscală este în stadiul incipient de propunere în dezbatere publică, deși guvernul (demisionar, între timp) ar fi vrut să fie implementată în etape între 2026–2027, urmând ca în 2028 să fie adoptat și un nou Cod Fiscal. Anul în care R. Moldova speră să încheie și negocierile de aderare la UE.
În paralel, guvernul vrea să ajusteze și salariile din sectorul public (medici, profesori, funcționari), grilele de salarizare și raportul dintre salariile mici și cele mari din sistemul public.
De exemplu, reformele anterioare au introdus o grilă unificată de salarizare pentru a reduce diferențele mari dintre salariile din instituțiile statului.
Moldova încearcă simultan trei lucruri greu de împăcat: creșterea veniturilor la buget, reducerea deficitului și creșterea salariilor și investițiilor, obiective care evident intră în conflict.
Totul pe fundalul războiului din Ucraina, a presiunilor intense exercitate de Rusia și a incertitudinilor legate de șansele reale de a adera la UE în următorii patru ani.
Ce urmează după demisia premierului
În Republica Moldova, dacă prim-ministrul își dă demisia, întreg Guvernul demisionează automat.
Vineri, președinta Maia Sandu a anunțat că fracțiunile parlamentare vor fi chemate săptămâna viitoare la consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de premier.
Între timp, președinta numește un prim-ministru interimar, ales dintre ceilalți membri ai Guvernului și care va exercita funcția până la învestirea unui nou executiv, explică Moldova 1.
Miniștrii demisionari continuă să îndeplinească doar funcțiile administrative pentru asigurarea treburilor publice, dar, potrivit Constituției, sunt limitați în acțiuni.
Odată desemnat, candidatul la funcția de premier va cere, în termen de 15 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului, care vor fi dezbătute în ședința Parlamentului.
Legislativul acordă încredere guvernului cu votul majorității deputaților aleși, iar președintele numește guvernul.
Executivul exercită atribuțiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în fața președintelui.
„Trebuie să avem un guvern destul de repede! Guvernul care pleacă a făcut treburi foarte bune pe integrare”, a declarat președinta Maia Sandu. „Să nu facem nicio pauză!”
(Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova / Facebook)
