Florica Tanța Piroș și Mirela Hancăș, două foste judecătoare de la Tribunalul Sibiu, susțin că statul român le mai datorează, împreună, peste 953.000 de euro, reprezentând restanțe salariale și dobânzi de întârziere. Cele două au obținut deja sute de mii de euro în urma unor hotărâri judecătorești care le-au recunoscut dreptul la majorări salariale acordate procurorilor DNA și DIICOT. Cazul lor apare în decizia CEDO prin care instanța europeană a stabilit că Guvernul nu a greșit când a eșalonat restanțele salariale ale magistraților și că magistrații care au acordat majorări se află într-un posibil conflict de interese.
Încă din 2008, după un proces colectiv, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că judecătorii trebuie să fie plătiți la fel ca procurorii care activau în cadrul DNA și DIICOT. Reclamanții au susținut că majorările salariale stabilite prin hotărârea din 2008 trebuiau menținute în calculul indemnizației de încadrare până la momentul în care o normă expresă le-ar fi înlăturat.
În mai 2020, 18 judecători, printre care Florica Tanța Piroș și Mirela Hancăș, de la Tribunalul Sibiu, au cerut lămurirea dispozitivului hotărârii din 2008, „în sensul că diferențele de drepturi salariale dintre indemnizațiile procurorilor din structurile DNA și DIICOT și indemnizațiile petentelor, stabilite prin sentința menționată, au fost și rămân incluse în indemnizația de bază lunară de încadrare a fiecărui petent, fiind datorate și pentru viitor, începând cu data acordării lor și până la încetarea stării de discriminare”.
Reclamanții au susținut că majorările salariale stabilite prin hotărârea din 2008 trebuiau păstrate în calculul indemnizației de încadrare până la momentul în care o normă expresă le-ar fi înlăturat.
Cerere aprobată fără probleme
Astfel, la 28 mai 2020, Curtea de Apel Alba Iulia arăta că „în mod discriminatoriu tocmai judecătorii care formează de fapt puterea judecătorească sunt puși prin OUG nr. 27/2006 în imposibilitate de a beneficia de această salarizare majorată, prin evocarea unui criteriu care a fost înlăturat în privința procurorilor care, deși sunt magistrați, nu fac parte din puterea judecătorească. Rezultă în mod evident faptul că, în realitate, salarizarea procurorilor din DNA și DIICOT are ca și criteriu de bază domeniul specializat de activitate, dar activitatea judecătorilor nu are o altă consistență. Prin urmare, nu se justifică avantajarea personalului de pe lângă instanțele judecătorești, în detrimentul judecătorilor”, se arată în motivarea instanței consultată de PRESShub.
Reclamat în dosar, alături de cele două judecătoare cunoscute, se regăsește și actualul președinte al CSM, Liviu Odagiu.
„Fiecare judecător soluționează un anumit gen de cauze care sunt deduse judecății, ori pentru cele de natură civilă, comercială, fiscală, contencios administrativ și nici pentru cele din infracțiuni de corupție nu se cere o calificare superioară, aparte, a unora față de ceilalți. Nu s-a prevăzut faptul că, pentru a participa la soluționarea unor cauze privind infracțiuni de corupție și criminalitate organizată, procurorul trebuie să aibă calificări superioare, condiții superioare de vârstă, vechime, doctorate, cunoașterea unei limbi străine etc., ci, dimpotrivă, tot personalul de specialitate juridică salarizat în baza OUG nr. 27/2006 are aceeași calificare”. Acesta a fost unul dintre argumentele invocate de cei doi judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia care au analizat dosarul în care colegul lor, Liviu Odagiu, era parte.
Instanța a mai stabilit atunci că „diferențele de drepturi salariale dintre indemnizațiile procurorilor din structurile DNA și DIICOT și indemnizațiile petentelor și intervenientelor, stabilite prin sentința menționată, au fost și rămân incluse în indemnizația de bază lunară de încadrare a fiecărui petent, fiind datorate și pentru viitor, începând cu data acordării lor și până la încetarea stării de discriminare”.
S-au pensionat în 2022
Potrivit informațiilor din decizia CEDO, reclamanții principali sunt două foste judecătoare care s-au pensionat în 2022.
Mirela Hancăș a activat ca judecătoare în perioada 5 decembrie 1996 – 10 ianuarie 2022, iar Florica Tanța Piroș, în perioada 1 septembrie 1998 – 19 iulie 2022. Ambele la Tribunalul Sibiu, de unde s-au pensionat după 26, respectiv 24 de ani de vechime. Florica Tanța Piroș provine din Teleorman și s-a stabilit în Sibiu, soțul ei fiind consilier juridic.
Mirela Hancăș este soția fostului judecător Emil Adrian Hancăș de la instanța supremă, pensionat și el în 2022, actual notar public în Sibiu.
Conform documentelor depuse la dosar, Piroș și Hancăș primesc fiecare o pensie netă pentru limită de vârstă de 23.108 lei, echivalentul a 4.398 de euro pe lună.
Cele două susțin că statul român le mai datorează sume importante, reprezentând restanțe salariale și dobânzi de întârziere.
Ce arată documentele prezentate la CEDO
Printr-o hotărâre definitivă din 3 noiembrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia a recunoscut dreptul reclamanților la despăgubiri pentru diferența de tratament salarial de care au suferit în comparație cu procurorii din cadrul parchetelor specializate.
Instanța a dispus plata sumelor cuvenite reclamanților, în rate succesive, între 2008 și 2015, conform unui calcul efectuat în baza hotărârilor definitive menționate anterior. Dobânda legală aferentă le-a fost plătită între 2016 și 2018.
La cererea reclamantelor, Curtea de Apel Alba Iulia a interpretat hotărârile definitive din 23 octombrie 2008 și 3 noiembrie 2008 printr-o hotărâre din 28 mai 2019 și o decizie definitivă din 9 iulie 2020. Instanța a stabilit că majorările salariale acordate prin hotărârile respective li se cuveneau până la încetarea situației de discriminare constatate.
În total, cele două foste judecătoare susțin că mai au de recuperat 953.759,86 euro de la statul român: Florica Tanța Piroș – 571.891 de euro și Mirela Hancăș – 381.868 de euro.
O nouă victorie la Mureș
Prin hotărârea definitivă din 9 martie 2023, Tribunalul Mureș, raportându-se la concluziile unui raport de expertiză întocmit în cadrul procedurii, a stabilit că Florica Tanța Piroș și Mirela Hancăș urmau să primească 462.543 de lei, echivalentul a aproximativ 94.018 euro, respectiv 274.709 lei, echivalentul a aproximativ 55.853 de euro, cu titlu de dobânzi penalizatoare pentru sumele neachitate.
Astfel, până la data procesului de la CEDO Mirela Hancăș a primit în total 471.083 de lei brut, aproximativ 95.748 de euro, cu titlu de creanță principală, și 164.126 de lei net, echivalentul a 33.358 de euro, cu titlu de dobânzi.
În ceea ce o privește pe Florica Tanța Piroș, aceasta a primit un total de 698.771 de lei, aproximativ 142.026 de euro, cu titlu de creanță principală, și 176.929 de lei net, echivalentul a 35.961 de euro, cu titlu de dobânzi.
Acum, cele două foste judecătoare susțin că mai au de recuperat 953.759 de euro de la statul român.
Au invocat două decizii definitive, din 13 decembrie 2007 și 1 octombrie 2009, ale Tribunalului Sibiu care au stabilit că reclamantele aveau dreptul să primească un spor pentru stres și volum de muncă, în valoare de 50% din indemnizația de bază, precum și un spor de confidențialitate de 15% din indemnizația de bază, întrucât aceste sporuri erau prevăzute pentru alte categorii de funcționari publici.
Au angajat executor judecătoresc
CEDO mai arată că reclamanții au însărcinat un executor judecătoresc să obțină executarea hotărârilor judecătorești menționate anterior, pentru recuperarea sumelor care le mai erau datorate atât cu titlu de creanță principală, cât și sub formă de dobânzi. „De asemenea, aceștia au contestat metoda de calcul a sumelor cuvenite”.
Printr-o hotărâre definitivă din 9 martie 2023, Tribunalul Mureș a stabilit, în baza raportului de expertiză, că Florica Tanța Piroș și Mirela Hancăș aveau de primit 462.543 de lei, respectiv 274.709 lei, cu titlu de dobânzi penalizatoare pentru sumele neachitate.
Potrivit informațiilor furnizate de Guvern, la 31 decembrie 2025, Tribunalul Sibiu datora judecătorilor aflați în competența sa, în executarea hotărârilor judecătorești definitive, suma de 64.184.992 de lei, echivalentul a aproximativ 12.735.117 euro. În același an, bugetul final alocat cheltuielilor de personal s-a ridicat la 53.703.126 de lei, respectiv aproximativ 10.655.382 de euro.
Restanțe salariale de miliarde de euro în sistemul judiciar
Cu privire la amploarea fenomenului, Guvernul a transmis CEDO că, în 2023, Ministerul Finanțelor era parte în 847 de proceduri inițiate de 3.749 de reclamanți din sistemul judiciar. În plus, în același an, 1.421 de creditori din sistemul judiciar au inițiat proceduri de executare silită împotriva propriilor angajatori.
Potrivit Guvernului, pentru anul 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat alocarea a 294.246.000 de lei, echivalentul a 58.382.142 de euro, pentru restanțe neachitate, și a 53.833.000 de lei, aproximativ 10.681.150 de euro, pentru dobânzi aferente bugetului propriu.
Totodată, ÎCCJ a solicitat 3,72 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 738.095.238 de euro, pentru restanțe neachitate, inclusiv sumele constatate în cadrul procedurilor de executare silită, și 1,6 miliarde de lei, aproximativ 317.460.317 euro, pentru dobânzile aferente sumelor suportate de alte instanțe naționale.
În plus, Parchetul General a solicitat o alocare de 1,43 miliarde de lei, aproximativ 283.730.158 de euro, pentru restanțe salariale, și 47 de milioane de lei, echivalentul a 9.325.396 de euro, pentru dobânzi.
Potrivit cifrelor prezentate, totalul sumelor solicitate pentru anul 2026 se ridică la aproximativ 1,417 miliarde de euro.
Joi, instanța de la Strasbourg a respins cererile formulate de cinci judecători, care au reclamat la CEDO faptul că eșalonarea restanțelor salariale stabilite prin sentințe definitive le-ar fi încălcat dreptul la proprietate.
