În 2022, la scurt timp după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, cancelarul german Olaf Scholz (SPD) anunța lansarea unui program ambițios de reînarmare, așa-numita „cotitură istorică” (Zeitenwende), punând capăt unei strategii defensive influențată de lecția celui de la Al Doilea Război Mondial.
Berlinul discută acum următoarea schimbare, prezentată drept „revoluționară”, a serviciilor de informații, ale căror puteri și prerogative ar urma să fie extinse pe fondul amenințării reprezentate inclusiv de Rusia. Va fi reformat și sistemul civil de control al serviciilor.
Cabinetul federal a aprobat miercuri, la Berlin, un proiect în acest sens, elaborat de ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt – CSU (foto), relatează televiziunea publică ZDF.
Pachetul legislativ de peste 700 de pagini, la care se lucrează de luni de zile, prevede o extindere semnificativă a atribuțiilor Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV) și ale Serviciului Federal de Informații (BND), responsabil de culegerea de informații externe.
Reforma nu vizează doar extinderea colectării și stocării de informații și date, ci și posibilitatea ca serviciile de informații să poată interveni activ pentru a contracara amenințări precum actele de sabotaj sau atacurile informatice.
„În viitor, Serviciul Federal de Informații va putea, în sfârșit, să acționeze de la egal la egal cu partenerii noștri – pentru protejarea securității, valorilor și libertății noastre”, a declarat ministrul de Interne.
Ce schimbări sunt planificate?
Proiectul de lege prevede o serie amplă de modificări. În viitor, serviciile de informații ar urma să poată face mai mult decât simpla culegere și analiză a informațiilor și să desfășoare „măsuri active”. Vor fi extinse, de asemenea, atribuțiile privind analiza și supravegherea, inclusiv în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, perioadele de stocare a datelor sau transmiterea informațiilor către alte autorități.
Totodată, vor fi clarificate și unele dintre prevederile existente. Este cazul „măsurilor strategice de culegere a informațiilor”, prin care BND poate intercepta traficul de date din principalele noduri de internet.
Reforma va schimba și modul în care sunt controlate serviciile de informații.
În prezent, atribuțiile de control sunt împărțite între Consiliul Independent de Control (UKRat), Comisia parlamentară de control, Comisia G10 și Autoritatea Federală pentru Protecția Datelor, fiecare având competențe diferite. În viitor, atribuțiile de control ar urma să fie concentrate în cadrul UKRat, organism descris și ca având un caracter „cvasi-judiciar”, dar comisia parlamentară de control își păstrează atributele.
Ce înseamnă „măsuri active”?
Atât Serviciul Federal de Informații (BND), cât și Oficiul Federal pentru Protecția Constituției ar urma să poată recurge în viitor la „măsuri active”. Regulile diferă în funcție de serviciul de informații.
În cazul BND, proiectul prevede că, în situația unei „amenințări specifice”, serviciul ar putea să „acționeze asupra” unor ținte. Printre exemple se numără hackback-urile – adică atacuri informatice de răspuns – sau manipularea unor componente tehnice.
În cazul Oficiului pentru Protecția Constituției, proiectul enumeră deja câteva măsuri concrete, precum „falsificarea” unor informații sau compromiterea unor „mijloace utilizate pentru comiterea unei infracțiuni”.
Serviciul pentru Protecția Constituției ar putea recurge însă la aceste măsuri numai dacă alte autorități, de exemplu poliția, nu sunt în măsură să le desfășoare. În plus, serviciile de informații ar putea interveni doar asupra unor obiecte sau sisteme, nu asupra persoanelor.
Cum justifică Guvernul extinderea atribuțiilor?
Proiectul reformei are trei țeluri declarate:
- Punerea în aplicare a cerințelor Curții Constituționale Federale – reforma trebuie să adapteze legislația la jurisprudența instanței, inclusiv în ceea ce privește controlul activității serviciilor.
- Adaptarea serviciilor la noul peisaj de amenințări – în special la amenințările hibride, sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni de influență.
- Un control mai eficient și mai clar al serviciilor de informații – atribuțiile de control urmează să fie concentrate în principal la Consiliul Independent de Control (Unabhängiger Kontrollrat), pe care guvernul îl prezintă drept un mecanism de control mai eficient, nu unul mai slab. Comisia parlamentară de control își păstrează însă rolul.
Pe scurt, formula folosită de Guvernul german este: servicii mai puternice, adaptate noilor amenințări, dar și un control mai eficient asupra lor.
În declarațiile oficiale, Guvernul pune reforma și în contextul dorinței ca Germania să devină mai suverană în materie de informații și ca serviciile sale să poată acționa la un nivel comparabil cu cele ale statelor aliate și partenere.
Ce critici sunt aduse reformei?
Reforma ar însemna o extindere masivă a supravegherii exercitate de serviciile de informații, în timp ce mecanismele de control ar fi simultan diminuate, avertizează Markus Beckedahl, de la Centrul pentru Drepturi Digitale și Democrație.
Clara Bünger, purtătoarea de cuvânt pentru afaceri interne a grupului parlamentar al partidului Die Linke (de extrema stângă, urmașul fostul partidul communist est-german), consideră că reforma încalcă principiul separării atribuțiilor dintre poliție și serviciile de informații. Acordarea unor drepturi operative de intervenție serviciilor de informații ar însemna, în opinia sa, ignorarea lecțiilor istorice, iar Guvernul federal ar renunța astfel la una dintre principalele concluzii desprinse din crimele regimului nazist.
Critici similare au fost formulate și de Konstantin von Notz, vicepreședintele grupului parlamentar al Verzilor. El a subliniat însă că modernizarea serviciilor de informații este, în principiu, necesară.
Următoarea etapă pentru această reformă este dezbaterea și aprobarea în Parlament, dar guvernul speră ca noul pachet să intre în vigoarea la1 ianuarie 2027.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
