Uniunea Europeană accelerează construirea unor spații comune de date care ar trebui să permită spitalelor, companiilor și autorităților să folosească informațiile mai rapid și mai sigur, fără ca acestea să fie centralizate într-o singură bază de date.
În sănătate, Bruxelles-ul finanțează 68 de proiecte cu 105,2 milioane de euro pentru conectarea dosarelor medicale electronice și schimbul de informații între state, în timp ce inițiative similare urmăresc folosirea datelor pentru fabrici mai rezistente, rețele energetice mai eficiente și transporturi mai inteligente. Miza este ca Europa să transforme volumul uriaș de date pe care îl produce într-o resursă strategică, păstrând însă controlul, securitatea și protecția vieții private.
Spații comune de date: cum funcționează
Spațiile europene comune de date sunt infrastructuri și reguli prin care organizațiile pot pune în comun informații fără să renunțe automat la controlul asupra lor. Un spital, o companie, o instituție publică sau un cetățean poate autoriza folosirea anumitor date pentru un scop delimitat, în condițiile stabilite de legislația europeană și de mecanismele de guvernanță ale fiecărui sector.
Obiectivul nu este crearea unei singure baze de date europene în care toate informațiile sunt adunate într-un loc. Datele pot rămâne în sistemele organizațiilor care le dețin, iar accesul poate fi acordat prin infrastructuri conectate, reguli comune și formate care permit sistemelor să se înțeleagă între ele.
Un asemenea model încearcă să rezolve o problemă frecventă în Europa: organizațiile colectează cantități mari de date, dar acestea sunt păstrate în sisteme incompatibile, descrise diferit sau greu de accesat de către un utilizator autorizat din altă instituție ori alt stat.
Legislația europeană stabilește cadrul general
Regulamentul privind guvernanța datelor urmărește crearea unor mecanisme de încredere pentru reutilizare și intermediere, iar Regulamentul privind datele stabilește reguli privind accesul la informațiile generate de produse și servicii conectate.
Fiecare spațiu sectorial are propriile cerințe. Datele medicale necesită protecții mai stricte decât informațiile despre funcționarea unei mașini industriale, iar schimbul de date energetice trebuie să țină seama de securitatea infrastructurii și de funcționarea rețelelor.
Caracteristicile comune includ participarea deschisă a organizațiilor eligibile, infrastructuri securizate, protejarea vieții private și reguli de acces transparente, proporționale și nediscriminatorii.
Deținătorul datelor poate stabili ce informații sunt oferite, cui, pentru ce scop și în ce condiții. În funcție de situație, reutilizarea poate fi gratuită sau poate presupune o compensație.
Cum funcționează în sănătate
În sănătate, prima utilizare a datelor privește îngrijirea pacientului. Un medic trebuie să poată consulta informațiile relevante pentru diagnostic și tratament, iar pacientul trebuie să poată accesa și controla datele medicale care îl privesc.
Schimbul transfrontalier este important pentru persoanele care locuiesc, muncesc, călătoresc sau primesc tratament într-un alt stat membru. Informații precum rețetele electronice, istoricul medical, rezultatele analizelor sau scrisorile medicale trebuie să poată fi transmise într-un format pe care sistemul din cealaltă țară îl poate interpreta.
A doua utilizare privește cercetarea, inovarea, sănătatea publică, elaborarea politicilor și activitățile autorităților de reglementare. Datele provenite de la un număr mare de pacienți pot ajuta la studierea bolilor, evaluarea tratamentelor și identificarea unor tendințe pe care informațiile dintr-un singur spital nu le-ar putea arăta.
Citește și: Atacurile cibernetice devin principalul risc pentru asigurătorii europeni
Reutilizarea nu înseamnă acces liber la dosarele individuale
Solicitantul trebuie să îndeplinească condițiile aplicabile, să justifice scopul și să folosească datele într-un mediu care limitează accesul, copierea și identificarea persoanelor.
Spațiul european al datelor privind sănătatea urmărește și dezvoltarea unei piețe comune pentru sistemele de dosare electronice. Producătorii trebuie să ofere produse capabile să schimbe informații prin formate și interfețe comune, astfel încât datele să nu rămână blocate într-un singur program.
Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital sprijină implementarea prin 68 de proiecte finanțate cu 105,2 milioane de euro din EU4Health. Portofoliul include trei inițiative centrale și 65 de granturi directe acordate statelor și organizațiilor implicate.
Inițiativa Xt-EHR lucrează la interoperabilitatea sistemelor de dosare electronice și la cerințele necesare pentru schimbul informațiilor medicale. TEHDAS2 sprijină pregătirea folosirii secundare a datelor, iar EHDS2 Pilot testează infrastructura și procedurile pentru accesul transfrontalier.
Cele 65 de granturi directe ajută statele să dezvolte serviciile MyHealth@EU, infrastructurile naționale și interoperabilitatea semantică.
Interoperabilitatea tehnică permite conectarea sistemelor și transmiterea fișierelor. Interoperabilitatea semantică urmărește ca aceeași informație să aibă același înțeles în sisteme și țări diferite.
De exemplu, un cod folosit pentru o boală, un medicament sau un rezultat de laborator trebuie interpretat corect de sistemul care primește datele. Fără definiții și terminologii comune, fișierul poate fi transmis, dar informația poate fi înțeleasă greșit.
Un centru european dedicat formatului de schimb al dosarelor medicale oferă sprijin organizațiilor care trebuie să adopte specificațiile comune. Alte acțiuni finanțează consolidarea capacității administrative, asistența tehnică și informarea participanților.
Date standard, cheia succesului
Calitatea datelor reprezintă o problemă separată de acces. Un set de informații poate fi disponibil legal și tehnic, dar poate conține câmpuri lipsă, clasificări neuniforme sau date colectate prin metode care îl fac nepotrivit pentru o anumită cercetare.
Proiectul QUANTUM a dezvoltat un standard pentru evaluarea calității și utilității datelor folosite prin infrastructura HealthData@EU. Specificația examinează atât caracteristicile setului de date, cât și maturitatea organizației care îl administrează.
Proiectul a creat un instrument gratuit și cu sursă deschisă prin care deținătorii își pot evalua datele și propriile proceduri. Au fost elaborate ghiduri pentru raportarea rezultatelor, materiale de instruire și un format pentru includerea etichetei de calitate în catalogul european.
După implementare, utilizatorii ar trebui să poată vedea o etichetă comună care îi ajută să identifice seturile de date potrivite pentru cercetare și luarea deciziilor.
Eticheta nu garantează că un set de date este adecvat oricărui proiect. Un registru poate fi de calitate ridicată pentru analizarea unei boli și insuficient pentru o cercetare care necesită o altă categorie de pacienți sau o perioadă de observație mai lungă.
QUANTUM a formulat, din acest motiv, și recomandări pentru evaluarea adecvării la un scop concret. Utilizatorul care a accesat și analizat datele poate furniza o evaluare factuală privind utilitatea lor pentru întrebarea sa de cercetare.
Datele industriale
Spațiile de date industriale urmăresc o altă problemă: capacitatea companiilor de a răspunde perturbărilor din lanțurile de aprovizionare și producție.
O fabrică poate depinde de materiale, componente și echipamente furnizate de mai multe companii. O întârziere, o oprire neplanificată sau lipsa unei componente poate afecta întregul program de producție.
Proiectul Flex4Res, finanțat prin Horizon Europe, a creat un spațiu industrial de date prin care organizațiile pot conecta sisteme și partaja informații verificate de-a lungul lanțurilor de producție.
Platforma folosește tehnologii și principii dezvoltate prin Gaia-X și International Data Spaces. Scopul este ca participanții să poată schimba date fără ca o singură companie să preia controlul asupra tuturor informațiilor și fără ca fiecare conexiune să necesite o soluție construită de la zero.
Proiectul a dezvoltat un geamăn digital standardizat al rețelei de producție. Acesta este un model virtual care reproduce fabrici, echipamente, capacități și legăturile dintre ele.
Compania poate testa în mediul digital o schimbare înainte de aplicarea sa în fabrică. Ea poate analiza ce se întâmplă dacă un furnizor nu mai livrează, o linie este oprită sau producția trebuie mutată către altă unitate.
Standardizarea permite ca participanții să descrie utilajele, procesele și capacitățile într-un mod comun. În lipsa unui asemenea vocabular, aceeași informație poate fi exprimată diferit de fiecare companie și nu poate fi utilizată automat.
Platforma permite monitorizarea în timp real și identificarea automată a activelor și capacităților de producție. Ea poate detecta ineficiențe precum opririle neplanificate și schimbările de scule care reduc timpul efectiv de lucru.
Un instrument bazat pe inteligență artificială folosește datele curente pentru recalcularea programelor de producție. Dacă o resursă devine indisponibilă, sistemul poate propune o nouă succesiune a operațiunilor sau folosirea unei alte capacități.
Flex4Res a creat și instrumente pentru evaluarea rezilienței și planificarea reconfigurării și a testat soluția în patru situații industriale cu tipuri diferite de producție.
Materialul nu identifică firmele participante, economiile obținute sau timpul cu care au fost reduse opririle. Proiectul demonstrează funcționarea soluțiilor, fără să anunțe aplicarea lor automată în întreaga industrie europeană.
În energie și transport, problema este schimbul de date între sisteme care au fost dezvoltate separat, dar depind tot mai mult unele de altele.
Proiectul BEGONIA, finanțat prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, a analizat platforme digitale operaționale transfrontaliere prin care participanții din mai multe sectoare și state își pot coordona activitatea.
Conceptul combină infrastructurile europene de date, cloud, procesare la marginea rețelei și conectivitate. Obiectivul este ca informațiile să poată circula între organizații și domenii prin standarde și interfețe compatibile.
Una dintre situațiile testate privește centrele de date
Acestea sunt mari consumatoare de electricitate, iar activitatea lor este asociată în mod obișnuit cu o cerere constantă pe care sistemul energetic trebuie să o acopere.
BEGONIA a analizat posibilitatea transformării lor în participanți mai flexibili. Centrul poate furniza informații operatorului rețelei și poate adapta anumite sarcini informatice la perioadele în care există mai multă energie disponibilă.
Nu toate procesele pot fi amânate sau mutate. Unele servicii trebuie să răspundă imediat, în timp ce alte sarcini de calcul pot fi programate într-un alt interval sau transferate către o altă locație.
Schimbul de date între centrul de date, operatorul rețelei și producătorii de energie regenerabilă poate permite o mai bună corelare a consumului cu producția din surse variabile.
Centre de date, consumul de energie si mediul
Stocarea energiei poate reduce consumul din rețea în perioadele de vârf, iar electricitatea poate fi stocată atunci când oferta este mai mare sau prețul este mai redus.
Centrele de date generează și cantități importante de căldură. Conectarea lor la rețele locale de încălzire poate permite reutilizarea unei părți din energia care ar fi eliminată în atmosferă.
Pentru aceasta sunt necesare informații despre temperatura și volumul căldurii disponibile, cererea rețelei locale și capacitatea infrastructurii de a o transporta și utiliza.
Proiectul nu afirmă că toate centrele de date vor putea funcționa în acest mod. Fezabilitatea depinde de locație, conectarea la rețele energetice, tipul sarcinilor informatice și investițiile necesare.
Spații comune, utilizare diferită
Cele trei domenii arată că spațiile de date nu sunt produse identice aplicate uniform. În sănătate, prioritatea este protejarea datelor personale și accesul autorizat. În industrie, accentul cade pe controlul informațiilor comerciale și adaptarea producției. În energie, schimbul trebuie să susțină coordonarea infrastructurilor.
Elementul comun este posibilitatea utilizării datelor fără transferarea necondiționată a controlului asupra lor. Participanții trebuie să știe cine solicită accesul, în ce scop și în baza cărei reguli.
Un spațiu de date nu elimină drepturile de proprietate intelectuală, secretul comercial, protecția datelor și normele privind concurența. Accesul trebuie construit în limitele acestor reguli.
Deschiderea către organizații și persoane nu înseamnă acces anonim sau nelimitat. Participanții pot fi supuși verificării identității, condițiilor tehnice, contractelor și obligațiilor de securitate.
Infrastructura trebuie să permită urmărirea modului în care sunt folosite datele și retragerea ori limitarea accesului atunci când condițiile nu mai sunt respectate.
Compensarea deținătorului poate încuraja punerea la dispoziție a informațiilor, dar costurile și condițiile trebuie să rămână proporționale și nediscriminatorii.
Spațiile europene urmăresc și reducerea dependenței de platforme private care pot impune propriile formate și condiții. Obiectivul este ca firmele și instituțiile europene să poată utiliza date din mai multe surse fără să fie blocate într-un singur ecosistem tehnologic.
Aceasta nu exclude participarea companiilor private sau a furnizorilor internaționali. Ei pot participa dacă respectă regulile, standardele și mecanismele de guvernanță aplicabile.
Documentul HaDEA nu anunță un nou pachet unic de finanțare pentru toate spațiile de date. El reunește proiecte finanțate prin programe diferite și aflate în etape diferite de dezvoltare și implementare.
Cele 105,2 milioane de euro reprezintă finanțarea celor 68 de proiecte pentru pregătirea Spațiului european al datelor privind sănătatea, fără să includă automat bugetele Flex4Res și BEGONIA.
Materialul nu furnizează valoarea finanțării celor două proiecte, durata lor, lista completă a partenerilor sau calendarul introducerii comerciale a soluțiilor.
Rezultatele pot fi preluate ulterior de state, instituții și companii, dar publicarea lor nu obligă automat organizațiile să adopte instrumentele dezvoltate.
Strategia europeană pentru date a fost adoptată în februarie 2020 și a lansat dezvoltarea spațiilor comune în sectoare considerate strategice, între care sănătatea, industria, energia și mobilitatea.
Proiectele prezentate de HaDEA arată cum este construită infrastructura practică: dosare medicale interoperabile, standarde de calitate, modele digitale ale fabricilor și platforme prin care infrastructurile digitale și energetice pot coordona consumul și operațiunile.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
(Sursa foto: Pavel Danilyuk / Pexels.com)
