Greenpeace România acuză Ministerul Mediului că a redus deliberat ambiția țintei de protecție strictă de la 10% din teritoriu la doar 3-4%, invocând opoziția administratorilor și proprietarilor, după ani în care statul nu a comunicat cu proprietarii și nu a acordat compensații. Organizația cere viitorului executiv să reintroducă explicit ținta de 10% în programul de guvernare, să blocheze exploatările în zonele eligibile pentru protecție, să aloce fonduri dedicate biodiversității și să publice datele GIS necesare pentru monitorizarea transparentă a ariilor vizate.
Într-un briefing de presă intitulat „Sabotajul 10%. Cum a fabricat Ministerul Mediului eșecul protecției naturii”, organizația susține că autoritățile au redus progresiv ambiția inițială privind protejarea ecosistemelor valoroase și au introdus mecanisme administrative care pot bloca desemnarea zonelor de protecție strictă.
Potrivit Greenpeace, implementarea jalonului de mediu din PNRR ar trebui tratată ca o prioritate strategică, nu doar ca o obligație birocratică, deoarece România deține unele dintre cele mai importante ecosisteme naturale din Uniunea Europeană, inclusiv păduri seculare, habitate rare și zone cu biodiversitate ridicată.
Răspunsul Ministerului Mediului, criticat de organizațiile de mediu
Analiza Greenpeace pornește de la răspunsul oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. R/12902/2026, transmis în urma criticilor formulate de reprezentanți ai societății civile.
Una dintre cele mai dure critici vizează faptul că Ministerul ar fi afirmat că „nu are cunoștință” că protecția strictă reprezintă un interes public major. Greenpeace consideră că o asemenea poziționare ignoră Regulamentul european privind restaurarea naturii și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special cauza C-441/17, referitoare la protecția pădurii Białowieża.
În interpretarea organizației, negarea caracterului de interes public major al protecției stricte reprezintă o retragere a statului din propriile obligații europene și o cedare în fața intereselor comerciale care exploatează resurse naturale.
Acordul proprietarilor și administratorilor, transformat în posibil drept de veto
Un alt punct central al criticilor vizează introducerea obligației de obținere a acordului scris al administratorului și al proprietarului pentru desemnarea unor zone de protecție. Greenpeace susține că această condiție este problematică mai ales în cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, dar administrate de instituții precum Romsilva sau Administrația Națională „Apele Române”.
La începutul anului, cand ordonanța era încă în dezbatere publică, ministra Mediului, Diana Buzoianu declara: „Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum”.
„Ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele”. Buzoianu a subliniat atunci că Ministerul a ales deliberat o abordare bazată pe consens, nu pe impunere. „Vom avea dezbateri, iar zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi declarate acolo unde există acord și unde comunitățile locale sunt parte a soluției”.
Greenpeace susține însă că, în această formulă, statul român ajunge să ceară practic permisiunea unor administratori pentru a-și îndeplini obligațiile asumate la nivel european pe propriile terenuri.
De la protecție strictă la „management activ”: riscul unei protecții diluate
Greenpeace atrage atenția și asupra diferenței dintre Zonele de Protecție Strictă, cunoscute ca ZPS, și noile Zone Prioritare pentru Biodiversitate, denumite ZPB. Organizația susține că Ministerul Mediului ar putea folosi aceste ZPB ca o formă mai slabă de protecție, pentru a raporta către Bruxelles atingerea unei ținte numerice, fără a garanta în teren conservarea reală a ecosistemelor
Conceptul de management activ, o noutate legislative, a fost gandit pentru a permite continuarea activităților tradiționale precum cositul, pășunatul și folosirea locală a terenurilor. Modelul de implementare se bazează pe consens instituțional și susținere locală, nu pe restricții impuse de sus, argumentează Ministerul Mediului.
„Protejarea biodiversității nu înseamnă blocarea dezvoltării locale. Vom îndeplini acest jalon alături de primari și comunități, cu respect pentru natură și pentru oameni”, explica ministra Mediului, Diana Buzoianu.
În viziunea Ministerului Mediului, această inițiativă vizează o abordare flexibilă și adaptată realităților din teren, diferențiind zone strict protejate de zone cu management activ, pentru a echilibra conservarea naturii cu viața comunităților locale.
Chiar și în această formă, criticată acum de organizația de mediu, legea a fost ținta unei campanii intense de dezinformare, care susținea că se va interzice pășunitul.
Contra-argumentul organizației Greenpeace este că Zonele de Protecție Strictă au reguli clare, în timp ce Zonele Prioritare pentru Biodiversitate riscă să devină suprafețe cu „management activ”, în care nivelul de protecție să fie incert și dependent de decizii administrative ulterioare.
Greenpeace cere Ministerului să explice clar cine va monitoriza aceste zone, care vor fi intervențiile permise și ce instituții vor avea responsabilitatea controlului.
Greenpeace: ținta de 10% ar fi fost redusă la 3-4%
Organizația susține că, deși experții au identificat un potențial de aproximativ 10% din teritoriul național, echivalentul a circa 2,3 milioane de hectare, Ministerul Mediului ar fi redus treptat ambiția la doar 3-4%.
În briefing se arată că, deși Administrația Fondului pentru Mediu gestionează sume importante provenite inclusiv din certificatele de emisii de carbon, Ministerul nu ar fi creat o linie distinctă de finanțare pentru biodiversitate.
Greenpeace susține că o parte din aceste fonduri ar trebui direcționată către conservarea naturii, refacerea ecosistemelor și sprijinirea proprietarilor care suportă restricții de utilizare a terenurilor.
Măsurile cerute viitorului Guvern
Greenpeace solicită noului Guvern să reintroducă explicit ținta de protecție strictă a 10% din teritoriu în programul de guvernare și să o trateze ca interes public major preponderent.
Organizația cere publicarea unui calendar clar de desemnare până la atingerea pragului de minimum 10%, interzicerea exploatărilor în zonele identificate ca eligibile pentru protecție până la clarificarea statutului juridic și prioritizarea parcurilor naționale și a altor arii naturale recunoscute pentru biodiversitatea lor excepțională.
De asemenea, Greenpeace propune ca minimum 20% din veniturile Administrației Fondului pentru Mediu să fie alocate biodiversității.
O altă cerință este definirea clară a conceptului de „management activ”. Greenpeace cere ca intervențiile permise în astfel de zone să fie sustenabile, limitate și monitorizate strict, pentru a nu transforma protecția naturii într-o formulă administrativă fără efect real în teren.
Miza: biodiversitatea României și credibilitatea în fața Comisiei Europene
În concluzie, Greenpeace avertizează că menținerea unui sistem bazat pe veto administrativ și desemnarea a doar 3-4% din teritoriu până la finalul PNRR ar avea un cost dublu: pierderea unor ecosisteme valoroase și afectarea credibilității României în relația cu partenerii europeni.
Greenpeace amintește că România are cinci regiuni biogeografice și o responsabilitate majoră de conservare, tocmai pentru că încă păstrează habitate naturale cu valoare excepțională.
Potrivit Greenpeace, protejarea a 10% din teritoriu nu trebuie tratată ca o revendicare ecologistă maximalistă, ci ca o măsură de adaptare climatică, de prevenire a dezastrelor naturale și de conservare a unor resurse esențiale pentru generațiile viitoare.
(Sursa foto: Greenpeace Romania / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
