Bănăţenii comemorează, la acest sfârşit de săptămână, evenimentele petrecute în urmă cu 75 de ani, în noaptea de Rusalii din anul 1951, care atunci a fost în 17/18 iunie, când au început deportările a peste 40.000 de persoane din 300 de sate din Timiş, Caraş şi Mehedinţi, consideraţi de noile autorităţi ale vremii ca fiind chiaburi.
Pentru ca drama bănăţenilor deportaţi în „Siberia românească” să nu se piardă în negura timpului, Casa de Cultură a Oraşului Jimbolia organizează, vineri, manifestarea comemorativă „Deportarea în Bărăgan” care va debuta la ora 22:00, marcând simbolic pragul fragil dintre liniştea căminului şi începutul supliciului.
„Au fost Rusaliile negre ale românilor. Bănăţenii au fost scoşi din casele lor, în miez de noapte, doar cu ce aveau pe ei, fiind deportaţi şi lăsaţi sub cerul liber, în pribegie în pustiul Bărăganului. Evenimentul comemorativ propune un parcurs artistic emoţionant, construit din fotografii surprinse în surghiun, mărturii terifiante, reconcilieri muzicale şi un veritabil traseu al solidarităţii. În acel context, 1.006 jimbolieni au fost trimişi în domiciliu forţat. Acum, rememorăm un capitol dureros al istoriei regionale, având ca fundament mărturiile directe ale celor care au trăit trauma deportării în Câmpia Bărăganului. Dacă deportarea în URSS, din ianuarie 1945, a vizat strict etnia germană, deportarea în Bărăgan a cuprins o paletă etnică vastă, ţintindu-se mai ales ‘populaţia înstărită'”, a declarat, joi, pentru Agerpres, directorul Casei de Cultură a Oraşului Jimbolia, muzeograf Sergiu Dema.
Evenimentul debutează la ora 22:00, la sediul NomadAKtiv, un loc cu o încărcătură simbolică aparte, în care timp de un secol a funcţionat o şcoală şi o grădiniţă. Aici va fi organizată expoziţia şi instalaţia artistică „Chipul Bărăganului”, în care vor fi prezentate fotografii cu valoare documentară, care surprind realitatea crudă a exilului. Imaginile redau contrastul dintre suferinţă şi rezistenţă: de la bordeiele de pământ şi stuf ridicate în plin câmp până la efortul de a păstra demnitatea umană prin sărbători, nunţi şi ritualuri fireşti.
Va urma prezentarea volumului „Neuitata zi de 18 iunie 1951”, semnat de Romina Soica şi Sergiu Soica, lucrare care analizează deportarea din Sânnicolau Mare. Alegerea subliniază faptul că tragedia de la Jimbolia nu a fost un eveniment izolat; experienţa celor două oraşe oglindeşte destinul colectiv al întregului Banat, oferind o perspectivă universală asupra modului în care „nebunia deportării” a frânt mii de vieţi sub aceleaşi pretexte politice.
De la NomadAKtiv, participanţii vor parcurge pe jos traseul către Muzeul Căilor Ferate, creând un veritabil „drum al solidarităţii”, un parcurs simbolic de comuniune cu cei aproximativ 1000 de jimbolieni care s-au îndreptat fatidic către gară, lăsând în urmă siguranţa căminului pentru un viitor obscur.
Ediţia din 2026 a evenimentului dedicat Deportării în Bărăgan este posibilă datorită unei colaborări între Muzeul Presei „Sever Bocu”, Asociaţia „NomadAKtiv”, Asociaţia „Colţ de Banat”, Liceul Tehnologic Jimbolia, Şcoala Gimnazială Jimbolia. Acţiunea este sprijinită de Primăria Oraşului Jimbolia şi Consiliul Local al Oraşului Jimbolia.
