Mii de oameni, mulţi veniţi special de la sute de kilometri distanţă, au fost prezenţi, sâmbătă şi duminică, la „Sărbătoarea Rozelor”, desfăşurată în Ciumbrud, localitate în care se produc anual peste un milion de trandafiri din sute de soiuri.
Chiar dacă s-a desfăşurat pe Cod Galben, sâmbătă, respectiv pe Cod Roşu de caniculă, duminică, „Sărbătoarea Rozelor” a atras, după numerele de înmatriculare ale autoturismelor sau autocarelor parcate în zonă, persoane venite nu doar din Alba şi judeţele învecinate, ci şi din Botoşani, Constanţa şi Bucureşti sau chiar din Ungaria.
Căldura nu i-a împiedicat pe mulţi dintre ei să viziteze vastele câmpuri de trandafiri, care au găzduit cu acest prilej adevărate şedinţe foto.
Un pic mai răcoare a fost în Parcul Dendrologic din Ciumbrud, locul central de desfăşurare a „Sărbătorii Rozelor”.
„Venim de vreo cinci ani, în fiecare an, când este evenimentul. Ne întâlnim cu colaboratori, cu amici. (…). Ne bucurăm să fim împreună. Vedem o multitudine de soiuri noi sau soiuri vechi de trandafiri pe care le includem în lista noastră de plăceri”, a declarat, pentru AGERPRES, unul dintre vizitatori, Lorincz Istvan, inginer horticol la Baia Mare, unde se ocupă de colecţia de cactuşi „Vida Gheza” din Parcul Central.
Ceva de mai aproape au venit special pentru „mirosul trandafirilor” două doamne din Cluj-Napoca, una pentru a treia oară, iar cealaltă pentru prima dată.
„E mai multă lume decât data trecută. Sunt şi mai multe flori, mai multe aranjamente, mai multe tonete”, a spus doamna care a mai fost la „Sărbătoarea Rozelor”.
Evenimentul, ajuns la ediţia cu numărul 23, a debutat sâmbătă, în centrul municipiului Aiud, de care aparţine Ciumbrud, Aiud fiind declarat de anul trecut „Oraş al Trandafirilor”, printr-o hotărâre a Consiliului Local.
Aici, a fost încoronată Prima „Regină a Rozelor” şi ambasadoarea „Tărâmului Trandafirilor” pentru anul acesta, Imola Bakk, o tânără care provine din una dintre familiile din Ciumbrud care se ocupă cu creşterea trandafirilor.
Apoi, potrivit tradiţiei, participanţii la „Parada Rozelor” s-au deplasat, pe jos sau cu bicicletele şi carele alegorice, în fapt utilaje împodobite cu trandafiri încă de vineri seara, pe un traseu de câţiva kilometri, din centrul municipiului Aiud până în Parcul Dendrologic din Ciumbrud.
Cei mici au avut posibilitatea, în ambele zile, să se plimbe pe acest traseu cu „Trenuleţul Rozelor”.
Pentru sofisticatele aranjamente florale, fie că imitau un păun, un fluture sau o carafă din care curge vin într-un pahar, toate din trandafiri, s-a lucrat cam două zile şi au fost folosite, în unele cazuri, chiar şi 5.000 de fire de trandafiri.
Anul 2026 fiind „Anul Constantin Brâncuşi”, unul dintre aranjamentele florale a fost dedicat „Porţii Sărutului”.
Chiar dacă din programul manifestărilor nu au lipsit momentele artistice, principala atracţie au fost aceste aranjamente de trandafiri, cu care s-au fotografiat vizitatorii.
A fost ales şi „Trandafirul anului 2026”, în fapt un trandafir creat în 1970 de către cel supranumit „părintele trandafirilor” din România, Ştefan Wagner, în memoria căruia a fost dezvelit, sâmbătă, şi un bust.
Este vorba de „Foc de tabără”, un trandafir care poate fi admirat cam în toate parcurile din România.
„E un trandafir de nota 10. Unul dintre cele mai frumoase soiuri create de Ştefan Wagner, în 1970, la Staţiunea de Cercetări Pomicole din Cluj-Napoca. Este un soi parfumat, culoarea este un roşu superb. Are o capacitate de înflorire pe tot parcursul anului – face parte din categoria Floribunda. Are şi o recunoaştere internaţională: în 1973 a fost premiat la Roma, iar în 1975 în Cehia”, a explicat Mirela Cordea, profesor la Facultatea de Horticultură din Cluj-Napoca.
Născut în Unirea, în judeţul Alba, la 1 februarie 1932, Ştefan Wagner a fost „un inginer horticol de excepţie, un vizionar care a dat viaţă la peste 50 de soiuri de trandafiri”, după cum a afirmat, la ceremonia de dezvelire a bustului, directorul Centrului Multicultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Ioan Hădărig. Acesta a adăugat, referindu-se la Wagner, că „întreaga sa existenţă a fost ghidată de pasiunea pentru flori, însă inima şi-a dedicat-o iremediabil trandafirilor.
După 1990, Ştefan Wagner a devenit „un partener loial şi un mentor” pentru producătorii de trandafiri din Ciumbrud şi Aiud, iar „prin cunoştinţele sale vaste, prin experienţa sa academică şi prin sprijinul său necondiţionat, a contribuit fundamental la transformarea acestei zone în ceea ce numim astăzi cu mândrie ‘Tărâmul rozelor'”, a mai spus Ioan Hădărig.
Printre cele mai cunoscute soiuri create de Ştefan Wagner se numără „Petrina” (2004), primul trandafir românesc fără spini, „Rosadora” (1995), „Judit” (1996), „Nobilia”” (1999), Perla Transilvaniei” (2004) şi, bineînţeles, „Foc de tabără”.
Dacă în urmă cu un deceniu la Ciumbrud se cultivau anual cam peste 400.000 de trandafiri, din 70 de soiuri, acum numărul depăşeşte un milion şi sunt mult mai multe soiuri, cu o multitudine de culori.
„Anual se cultivă cam în jur de şapte – opt hectare, asta însemnând un milion de plante de trandafir. Soiuri sunt în jur de 200-300”, a precizat, pentru AGERPRES, preşedintele filialei Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor, Molnar Andrei.
Potrivit acestuia, cam 10-15% din producţia de butaşi merge la export, în Polonia, Italia, firma sa, Molnar Mol-Exim, exportând şi în Franţa.
„Noi suntem mai mult axaţi pe vânzarea plantelor. (…) Marii clienţi ai noştri sunt retailerii. În spatele fiecărui producător este câte un retailer mare. În general putem vinde producţia. (…). E mult de lucru, dar avem şi beneficii”, a spus Molnar.
În localitate sunt mai multe firme, pornite ca afaceri de familie, unele având acum printre angajaţi şi cetăţeni din Nepal.
Tot ca o afacere de familie a pornit şi Pepiniera Ciumbrud.
„Bunicii de la Gâmbaş aveau o pepinieră. Apoi, am preluat noi, nepoţii. Ne-am axat pe pomi fructiferi şi, pe lângă pomi, ne-am apucat şi de trandafiri de vreo 17 ani. Avem o pepinieră de 70.000 de trandafiri. Producem butaşi înrădăcinaţi. Avem contracte cu firme de la noi din ţară şi din Ungaria, unde comercializăm la sigur”, a declarat, pentru AGERPRES, Megyesi Ştefan.
Cei prezenţi la „Sărbătoarea Rozelor” au putut să-şi cumpere şi sirop de trandafiri.
Pentru cei dornici să afle mai multe despre cultivarea trandafirilor şi tradiţia locală, au fost organizate duminică tururi ghidate, alături de producătorii locali.
Printre cei prezenţi, alături de oficialităţi judeţene şi locale, s-a aflat şi directorul general al APIA, Adrian Pintea, absolvent al Liceului din Ciumbrud, care i-a felicitat pe producătorii locali.
Cultivatorilor de trandafiri din Ciumbrud le-a mulţumit şi preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.
„Datorită lor suntem aici. Datorită lor cu ei ne lăudăm că suntem cei mai mari producători de trandafiri din România. (…). Acest eveniment a început, în urmă cu peste 20 de ani, ca un moment de promovare a producătorilor de trandafiri, pentru că piaţa era cum era şi, iată, datorită dânşilor, eforturilor care s-au făcut, suntem cei mai mari producători din România”, a spus Ion Dumitrel.
La rândul său, primarul municipiului Aiud, Dragoş Crişan, a declarat că acest eveniment are două componente foarte importante. „Una este cea a producătorilor şi cealaltă cea a vizitatorilor sau pasionaţilor de frumos, de culoare, de miros, de trandafiri. (…). Acest eveniment promovează producătorul local din Ciumbrud”, a subliniat edilul.
Denumit „capitala trandafirilor” din România, Ciumbrud produce cam 80% din materialul săditor din ţară.
(Sursa fotografiilor: Municipiul Aiud / Facebook)
