E dimineață. Ziua ta începe cu o rutină pe care cei din jur nu o văd întotdeauna. Tratamentul, medicamentele sau câteva momente în care îți dai seama cum te simți înainte să ieși pe ușă. Lângă cană stau medicamentele pe care le iei în fiecare zi. Pe ecran apare primul titlu: “Generația Z este leneșă”. Pentru o clipă, cele două imagini par că nu au cum să existe în aceeași realitate.
Înainte ca ziua să înceapă cu adevărat, tu ai trecut deja printr-o rutină pe care cei mai mulți oameni nu o văd. Ajungi la cursul de dimineață deja epuizat. Cu o zi înainte ai petrecut ore întregi între cabinetul medical și farmacie, încercând să-ți ridici tratamentul, iar sistemul Casei de Asigurări a fost, din nou, indisponibil. Acum te așteaptă seminarele, proiectele și încă un teanc de pagini de citit. Ți-ar plăcea să te înscrii și la un curs suplimentar, unul care te-ar putea ajuta să faci un pas spre jobul pe care ți-l dorești de mult.
Înainte să te gândești dacă ai timp, te întrebi dacă starea ta de sănătate îți va permite să-l urmezi. Iar când suni să ceri mai multe informații despre program, discuția ia o turnură neașteptată și te lovești de întrebarea: “Tu ești bolnav? Nu ești cam tânăr pentru așa ceva?”.
Efortul nu este întotdeauna vizibil, însă amibiția este prezentă. Ambiția nu lipsește.
Dincolo de provocările și complicațiile pe care le poate aduce, o boală cronică presupune și un efort constant de gestionare. De multe ori, tocmai această parte rămâne invizibilă pentru cei din jur.
În România, pe lângă toate acestea, apar și provocări generate de sistem, parcă construite să te încetinească suplimentar: de la 1 septembrie 2025, statutul de coasigurat a fost eliminat, iar de la 1 ianuarie 2026, doar câteva categorii de pacienți cronici fără venituri mai rămân scutite de plata asigurării de sănătate, restul trebuie să plătească din nou pentru dreptul de a fi tratați. La asta se adaugă un sistem cu 1.055 de localități fără suficienți medici de familie și peste 700 de medicamente aflate în prezent retrase sau în discontinuitate, potrivit ultimelor date centralizate, inclusiv tratamente pentru afecțiuni cardiovasculare, oncologice sau cronice.
Nu ești un caz izolat. Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România atrage atenția că bolile cronice afectează tot mai multe persoane tinere – studenți, angajați și oameni care încearcă să își construiască un viitor. Diferența nu este că nu pot învăța sau munci, ci că, pentru mulți dintre ei, același parcurs presupune un efort pe care ceilalți nu îl văd.
Un diagnostic nu anulează ambiția. Schimbă, uneori, ritmul în care îți construiești planurile. Poate cunoști și tu o astfel de poveste. Un tânăr care a pornit un blog, o inițiativă locală sau un grup de sprijin după ce a descoperit cât de multe lipsuri există pentru persoanele care trăiesc cu aceeași afecțiune. Experiența personală nu a devenit un obstacol în calea implicării, ci punctul de plecare pentru a schimba ceva în jurul lui.
La nivel european, direcția e clară: Parlamentul European cere explicit sprijin individualizat și adaptare a locului de muncă pentru persoanele cu boli cronice, iar Alianța Europeană pentru Bolile Cronice insistă de aproape un deceniu pe importanța advocacy-ului, a vocii pacienților în procesul de decizie, nu doar a tratamentului lor. În România, organizații precum COPAC fac exact asta: transformă experiența individuală a bolii într-o forță colectivă care schimbă politici publice, nu doar destine individuale.
Ambiția ta, canalizată corect, nu rămâne doar povestea ta. Devine motivul pentru care cineva, undeva, se simte mai puțin singur.
Experiența ta poate avea un impact care depășește propria poveste. Ea poate ajuta alți tineri să se simtă mai puțin singuri, mai bine înțeleși sau mai încrezători că schimbarea este posibilă.
Dar cum transformi această experiență într-o inițiativă concretă?
De la experiență la implicare
Aici intervine Young Voices Matter, un proiect european care pornește de la idee simplă :experiențele personale pot deveni punctul de plecare pentru schimbare, atunci când ai acces la instrumentele, mentoratul și sprijinul potrivit.
Dacă ai între 18 și 25 de ani și ești (sau vei fi din anul universitar următor) student(ă), poți participa gratuit la unul dintre cele trei bootcampuri tematice:
- Jurnalism, unde înveți să documentezi subiecte de interes public și îți publici articolele în rețeaua PressHub și în publicațiile partenere;
- Social media & digital campaigning, unde construiești campanii digitale cu impact real;
- Policy-making & Advocacy, unde descoperi cum se elaborează politicile publice și cum îți poți transforma ideile în propuneri concrete pentru comunitatea ta.
Programul e gândit astfel încât să ajungi la un rezultat, fără să-ți ceară să ții pasul cu un ritm care nu ți se potrivește. Vei dezvolta un proiect propriu și vei intra într-o rețea de tineri implicați civic din toată regiunea, cu șansa unor mobilități internaționale în România, Muntenegru și Kosovo pentru cei mai activi participanți.
Bootcampurile au loc între 2 și 4 octombrie 2026, la București. Participarea, transportul, cazarea și mesele sunt asigurate de organizatori.
O boală cronică este doar parte din viața ta, ea nu definește ceea ce ești. La Young Voices Matter vei găsi un spațiu în care experiențele tale sunt ascultate, iar ideile tale pot prinde contur. Alături de mentori și de o comunitate de tineri implicați, vei transforma ceea ce contează pentru tine într-un articol de presă, o campanie digitală sau o propunere de politică publică.
Înscrierile sunt deschise până la 31 iulie 2026, prin accesarea acestui formular: https://forms.gle/NUHMVtDQNLGqBDt16
Citește și: Cum transformă jurnalismul și social media implicarea civică a noii generații
Citește și: De la sat la universitate: cât de mult îți influențează originea șansele de dezvoltare?
Citește și: Activiști LGBTQIA+ și aliați: de la afirmarea identității în spațiul public la activism
