Peter Gill, expert în servicii secrete: Proiectele de lege măresc semnificativ puterile SRI asupra societății

Data:

Peter Gill, profesor și cercetător de renume în domeniul studiilor de intelligence și în procesul de democratizare a serviciilor care au făcut poliție politică în istoria lor, a explicat, într-un interviu pentru PressHUB, de ce draftul de propuneri legislative referitoare la serviciile secrete nu respectă valorile democratice și ar trebui îmbunătățite.

Dr. Peter Gill a fost profesor în studii de intelligence la Universitatea din Liverpool, Universitatea din Salford și la Universitatea din Leicester. A publicat numeroase lucrări în domeniu, printre care și „Intelligence in An Insecure World”, la Editura Cambridge (2018).

Principalele declarații ale lui Peter Gill

  • Culturile politice democratice, în care agențiile nu sunt folosite în scopuri partizane, se pot dezvolta doar lent.
  • Legea penală nu ar fi de mare ajutor în soluționarea disputelor în care există astfel de zone „gri” și care sunt atât de politice. Principalele garanții împotriva acestei probleme sunt o opoziție activă și o presă implicată și informată.
  • Proiectele de lege înlătură inclusiv controlul deja slab pe care comisiile parlamentare îl au asupra bugetului serviciilor și, de asemenea, pe cel al Curții de Conturi. Acest lucru nu este foarte înțelept.
  • Pachetul de legi ale serviciilor de informații măresc semnificativ puterile SRI atât față de alte agenții, cât și față de societate în general.
  • În orice democrație, este obișnuit ca noi proiecte să fie elaborate prin dialog între agențiile de securitate, oficiali guvernamentali și miniștri.
  • Demilitarizarea în Europa de Est a fost o schimbare pozitivă, dar nu reprezintă o garanție că noile agenții se vor comporta mai bine sau mai eficient.

PressHUB: Președintele Iohannis a fost acuzat de mai mulți politicieni că a implicat comunitatea de informații în conflictul politic. Aceleași acuzații sunt făcute și împotriva directorului SRI, Eduard Hellvig. Cum ar putea fi clarificată această controversă? Ar fi o faptă gravă dacă președintele României ar folosi serviciile secrete în propriul câștig politic?

Peter Gill: Problema politicienilor care folosesc serviciile de securitate internă în scopuri proprii, de exemplu, supravegherea opoziției în timpul alegerilor și intimidarea mass-mediei ostile, a existat în multe țări în curs de democratizare din 1989.

Problema de bază aici este următoarea: culturile politice democratice, în care agențiile nu sunt folosite în scopuri partizane, se pot dezvolta doar lent. Guvernele alese ar trebui să stabilească politici generale de securitate națională pe care agențiile le urmează, dar politicienii nu ar trebui să stabilească operațiuni specifice.

Legile care reglementează atribuțiile agențiilor ar trebui să precizeze clar că operațiunile lor sunt decise în mod exclusiv de directorii și managerii lor.

Dupa acuzatiile repetate privind implicarea serviciilor în politică, directorul SRI a refuzat să facă vreo declarație publică. Este avantajoasă pentru instituție această politică a tăcerii?

Cel mai bine este ca șefii agențiilor de securitate să nu fie implicați în controverse politice publice. Rolul lor ar trebui să fie acela de a se asigura că agențiile lucrează în interesul întregii națiuni, nu doar al unei părți a acesteia.

Dacă se fac acuzații specifice că șefii agențiilor au acționat ilegal, atunci aceștia ar trebui investigați de procurori. Dacă acuzațiile sunt părtinitoare sau ineficiente, atunci o comisie parlamentară ar trebui să investigheze acest lucru.

Citește și: TOT ce este greșit sau periculos la proiectul de lege privind funcționarea SRI

Considerați că în Codul Penal ar trebui incluse sancțiuni clare pentru factorii de decizie politică care folosesc serviciile secrete în conflicte politice? Dar pentru ofițerii serviciilor secrete sau directorii politici ai acestor servicii secrete?

Chiar și în democrațiile consacrate există acuzații ocazionale că liderii politici folosesc agențiile de securitate în propriile lor scopuri politice, dar legea penală nu ar fi de mare ajutor în soluționarea disputelor în care există astfel de zone „gri” și care sunt atât de politice. Principalele garanții împotriva acestei probleme sunt o opoziție activă și o presă implicată și informată.

De asemenea, angajații agențiilor trebuie să aibă dreptul de a refuza să urmeze ordinele pe care le consideră ilegale sau ilegitime.

Ar trebui să existe legi care să protejeze avertizorii care divulgă detalii despre operațiunile pe care le consideră ilegale.

Peter Gill

În 1996, un căpitan al SRI, Constantin Bucur, a avertizat, când a spus presei despre supravegherea ilegală realizată de către agenție și dreptul său de a face acest lucru a fost în cele din urmă susținut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Care ar putea fi explicația faptului că în România comisiile parlamentare de control al serviciilor de informații sunt complet ineficiente în supravegherea serviciilor secrete?

Când România încă negocia aderarea la UE și NATO, existau semne că supravegherea parlamentară se dezvolta, dar din 2007 s-au înregistrat prea puține progrese. Comisiile au competențe inadecvate pentru a asigura supravegherea agențiilor, de exemplu, comisiile au stabilit bugete pentru agenții, dar acestea pot fi mărite fără ca respectivele comisii să joace vreun rol. Au acces inadecvat la dosarele agenției.

Membrii comisiilor de control trebuie să fie, pe cât posibil, reprezentativi în ceea ce privește varietatea opiniilor și partidelor.

Prea des, în democrațiile proaspete, comisiile sunt dominate de partidul majoritar și de membrii care au avut relații prea prietenoase cu agențiile.

Peter Gill

Dar nici cele mai eficiente comisii parlamentare nu sunt suficiente pentru o supraveghere eficientă, deoarece nu au timp sau expertiză.

Prin urmare, în multe democrații europene consolidate, vedem apariția unui model de comisii parlamentare care au complementaritate cu organisme de investigație formate din experți, iar aceștia pot oferi o evaluare mai amănunțită dacă agențiile sunt eficiente și se comportă legal.

Ce părere aveți despre aceste draftul de legi privind serviciile de informații din România scurse în presă? Respectă principiile democratice?

În contextul invaziei rusești a Ucrainei și al fluxurilor de refugiați în România și regiune, este de înțeles că Guvernul român este preocupat de adecvarea infrastructurii de securitate. Însă, dacă bugetele și puterile agențiilor de securitate vor fi mărite, este absolut imperativ ca și supravegherea lor să fie îmbunătățită.

Citește și: „Cineva – și știm cine”: deriva președintelui Iohannis

De exemplu, au existat cazuri recente în România în care fondurile au fost cheltuite necorespunzător de către agențiile de securitate, dar proiectele de lege înlătură controlul deja slab pe care comisiile parlamentare îl au asupra bugetului și, de asemenea, pe cel al Curții de Conturi. Acest lucru nu este foarte înțelept și este o invitație la continuarea cheltuielilor inadecvate și a corupției.

Un alt proiect extinde foarte mult definiția „amenințărilor” la securitatea națională.

Multe alte țări includ crima organizată și amenințările la adresa infrastructurii critice în categoria amenințărilor la securitatea națională, dar includerea sănătății și educației este foarte neobișnuită.

Peter Gill

Deci, dacă conceptul de securitate națională este extins astfel în eventuala lege, devine și mai important să creștem supravegherea, astfel încât agențiile de securitate să nu se amestece în domenii pentru care nu au expertiză, precum sănătatea și educația.

Citește și: ANALIZĂ | Cum stabilește un ofițer al SRI sau SIE ce este bine și ce este rău pentru România?

Care dintre aceste propuneri este cea mai problematică?

Nu cunosc toate propunerile, așa că nu pot spune, dar, în ceea ce privește agenția de securitate internă, SRI, sunt câteva problematice.

Luate împreună, măresc semnificativ puterile SRI atât față de alte agenții, cât și față de societate în general. De exemplu, SRI urmează să i se acorde controlul asupra achiziției de echipamente tehnologice de către alte agenții.

Motivele acestei propuneri sunt neclare; poate că este în interesul eficienței, dar oferi SRI posibilitatea să poată accesa dosarele celorlalte agenții fără ca acestea să știe. Așa cum arată draftul, proiectele de legi propun deja ca SRI să fie autorizat să acceseze bazele de date ale altor agenții.

În mod similar, SRI este împuternicit să oblige oamenii sau companiile să le furnizeze informații sau ajutor. În mod evident, este un lucru bun dacă oamenii doresc să ajute o agenție să contracareze o anumită amenințare, dar a da agențiilor puterea de a forța cooperarea va duce probabil la situația ca oamenii să nu aibă încredere în acestea.

Problema e agravată de o altă propunere ca ofițerii să fie înarmați și să aibă dreptul de a folosi forța.

Acestea sunt tipurile de puteri care ar trebui limitate la ofițerii de poliție; altfel, SRI va semăna mult mai mult cu fosta Securitate.

Peter Gill

Ce ar trebui inclus în noua legislație referitoare la arhitectura de securitate ca ele să respecte valorile democrației?

Principiul de bază al democrației este că trebuie să existe o supraveghere a decidenților guvernamentali pentru a se asigura că aceștia se comportă în mod legal și sunt eficienți.

Desigur, această sarcină este deosebit de dificilă atunci când vine vorba de serviciile secrete, deoarece o mare parte din ceea ce fac trebuie protejat de divulgarea publică, pentru a-și proteja sursele și metodele. Problema cu aceste proiecte de propuneri este că par să reducă și mai mult puterile sistemul de control deja ineficient.

Există dovezi că aceste proiecte au fost scrise de reprezentanții serviciilor secrete și partidele politice le-au primit. Unii politicieni, printre care și președintele României, au susținut că acest proiect este în pregătire și este prematur să discutăm despre versiunea finală a noilor proiecte de lege. Este aceasta o practică democratică?

În orice democrație, este obișnuit ca noi proiecte să fie elaborate prin dialog între agențiile de securitate, oficiali guvernamentali și miniștri. Acest proces ar implica în mod evident dezacord și negociere.

Dacă miniștrii pur și simplu „ștampilează” propunerile venite de la serviciile secrete, atunci acest lucru sugerează că procesul democratic nu funcționează așa cum ar trebui.

Citește și: CONFIRMARE OFICIALĂ: Pachetul de legi privind funcționarea serviciilor de informații, scris chiar de către acestea

Credeți că serviciile de informații românești ar trebui demilitarizate sau nu?

Una dintre principalele evoluții din 1989 în țările est-europene a fost demilitarizarea agențiilor care înainte erau militarizate. Aceasta a fost o schimbare pozitivă, dar nu reprezintă o garanție că noile agenții se vor comporta mai bine sau mai eficient.

Eficiența lor depinde de schimbările cheie în ceea ce privește recrutarea și formarea ofițerilor de securitate cu metode care transmit respectul pentru statul de drept și drepturile omului.

Repet ceea ce am spus mai devreme, obiectivul de bază al tuturor acestor schimbări ar trebui să fie dezvoltarea unei culturi politice și organizaționale mai democratice.

spot_imgspot_img
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.
2 COMENTARII
  1. Teoria ca teoria dar practica ne omoara ne zicea o veche zicala .Este foarte clar cum legea de functionare a institutiilor de forta ce asigura siguranta statului este foarte veche si ea trebuie modificata .Existenta unor comisii sau comitete de control nu rezolva problema . Societatea civila poate discuta diferitele aspecte legale sau poate arata , ca in cazul nostru , presupuse derapaje dar nici asta nu rezolva problema .Este imperativ necesar aparitia unei noi legi de functionare care stabileste cu exactitate prerogativele unor astfel de institutii legi care contin si un mecanism de control si autocontrol bine pus la punct .A arunca in bratele , stiu eu cui , controlul fie el si parlamentar , nu este benefic .Doar prin responsabilizarea factorilor de decizie ce isi asuma conducerea unor astfel de institutii si permanenta lor verificare , fie ea si prin aparitia unui departament specializat dar care are atributii legale , poate oferi o forma maximala de protectie a statului .Controlul de forma , fiecare pe fiecare , este singura solutie . Decizia finala, in cazuri particulare ,apartinind evident justitiei .

  2. Problema ține nu doar de cadrul legal, ci și de persoanele care se regăsesc într-una din aceste comisii parlamentare de control. Sunt de acord că serviciile de informații din România au nevoie de un cadru legal nou, adaptat realităților mediului de securitate al sec. XXI și nu perioadei imediat următoare revoluției din decembrie 89. Mai cred însă că este puțin ironic modul în care mulți parlamentari ce se regăsesc într-o comisie de control precum cea a SRI sunt cu necesitate doctoranzi ANIMV. Adaugi în această ecuație lipsa constantă în sondaje de încredere în parlamentari, profilul relativ lipsit de credibilitate a multora dintre aceștia precum și lipsa de expertiză, nu prea poți să mai vorbești de control civil asupra serviciilor fiindcă cei care au această responsabilitate sunt ușor șantajabili și lipsiți de expertiză, deci ușor de dus cu vorba.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Rusia. Ce se mai întâmplă cu mișcările de opoziție

Decesul lui Alexei Navalnîi de acum cinci luni a...

Instanța supremă se opune, din nou, deciziilor europene în legătură cu prescripția faptelor penale

Din grijă pentru drepturile inculpaților, 9 judecători de la...

Scrisoare către diasporeanul șoșocar

Nu. Șoșoacă nu a venit pe un nouraș alb...