Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat în mai multe ocazii pe larg rezultatele unei ample acțiuni de control desfășurate asupra plajelor de pe litoralul Mării Negre. Verificările au vizat atât modul în care au fost închiriate sectoarele de plajă, cât și respectarea obligațiilor contractuale de către operatorii economici, iar concluziile indică disfuncționalități majore care s-au perpetuat ani la rând.
În loc să prelungească automat acele contracte, Administrația Națională Apele Române a decis să opteze pentru o schimbare de paradigmă, alegând să nu mai acorde prelungiri și să pregătească reluarea licitațiilor într-un cadru considerat mai transparent și mai competitiv.
Potrivit autorităților, această decizie are rolul de a corecta dezechilibrele existente și de a actualiza condițiile în care sunt exploatate plajele, astfel încât acestea să reflecte atât realitățile economice actuale, cât și cerințele legale în vigoare.
Ce au descoperit inspectorii de control
Una dintre cele mai grave probleme identificate în urma controalelor este amploarea construcțiilor ilegale de pe plajă. Conform datelor prezentate, nu mai puțin de 62 dintre cele 75 de sectoare de plajă închiriate prezentau diverse tipuri de construcții realizate fără autorizațiile necesare. Este vorba despre terase, beach bar-uri sau extinderi ale unor structuri deja existente, care, cumulat, ocupă o suprafață de peste 8.500 de metri pătrați.
Aceste nereguli au fost identificate inclusiv prin măsurători realizate cu ajutorul dronelor, ceea ce a permis o evaluare precisă a dimensiunii fenomenului. Declarațiile oficiale indică faptul că aceste construcții ilegale au fost tolerate sau insuficient sancționate de-a lungul anilor, ceea ce a contribuit la extinderea lor necontrolată.
În prezent, autoritățile se află în plin proces de remediere a situației. Majoritatea construcțiilor ilegale au fost deja demolate.
Un alt aspect semnificativ semnalat de Diana Buzoianu este lipsa unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) la nivelul orașului Năvodari, document care ar fi trebuit să stabilească în mod clar condițiile în care pot fi realizate construcții pe plajă. Absența acestui cadru urbanistic a generat nu doar un vid legislativ, ci și pierderi financiare importante pentru stat.
Potrivit estimărilor prezentate, dacă ar fi existat un PUZ funcțional, operatorii ar fi fost obligați să plătească sume cuprinse între 600 și 865 lei pe metru pătrat anual pentru construcțiile realizate. În realitate, aceștia au achitat doar între 3 și 14 lei pe metru pătrat pentru închirierea plajei, asumându-și în același timp riscurile asociate construcțiilor neautorizate.
În acest context, ministra mediului a anunțat extinderea controalelor la nivelul întregului litoral românesc, subliniind că situația identificată la Năvodari nu este una izolată. Totodată, la nivelul ministerului a fost constituit un grup de lucru care are ca obiectiv revizuirea și actualizarea legislației aplicabile în domeniul administrării plajelor. Scopul declarat este acela de a crea un sistem coerent, echitabil și transparent, care să asigure atât protejarea mediului, cât și valorificarea corectă a resurselor naturale.
În paralel, autoritățile intenționează să regândească modelul contractelor de închiriere și au implementat proceduri de licitație publică mai clare și mai accesibile, în vederea atribuirii sectoarelor de plajă începând din acest an.
Citește și: Instanța confirmă legalitatea reformei Romsilva: reorganizarea merge mai departe
Procedura de atribuire încheiată abia pe 29 aprilie 2026
Procedura aduce reguli noi și criterii stricte pentru operatorii de plajă, dar vine destul de târziu, având în vedere că sezonul se deschide deja cu mini-vacanta de 1 mai.
Potrivit documentului oficial de atribuire , procedura de licitație a fost lansată la finalul lunii martie 2026, fiind publicată în presa națională și pe site-ul instituției. Procesul s-a desfășurat pe parcursul lunii aprilie, iar etapa finală s-a încheiat pe 29 aprilie 2026, moment în care au fost transmise rezultatele către instituțiile abilitate.
Conform datelor din document:
- au fost depuse 46 de oferte, dintre care 32 au fost declarate valabile
- perioada de evaluare și comunicare a rezultatelor a fost între 27 și 29 aprilie 2026
- atribuirea contractelor s-a făcut în baza unor criterii clare și cuantificabile
Această participare ridicată indică un interes crescut din partea operatorilor, dar și o competiție mai mare comparativ cu anii anteriori.
Condițiile de atribuire: criterii economice și de mediu
Un element esențial al noii proceduri îl reprezintă criteriile de evaluare, care au fost împărțite astfel:
- 40% – nivelul chiriei oferite (cel mai mare preț a avut ponderea decisivă)
- 10% – capacitatea economico-financiară a ofertantului
- 10% – măsuri de protecție a mediului
- 40% – condiții specifice privind utilizarea plajei
Această structură arată o schimbare importantă față de practicile anterioare, punând accent nu doar pe ofertă financiară, ci și pe responsabilitatea operatorilor în raport cu mediul și modul de exploatare a plajelor.
Tarife și diferențe semnificative față de trecut
Datele din anexa documentului (pagina 2) arată că nivelul chiriilor adjudecate variază semnificativ, unele depășind chiar 300.000 lei anual pentru anumite sectoare, în funcție de poziționare și suprafață. Această creștere confirmă faptul că noile licitații au adus o reevaluare a valorii reale a plajelor, în contrast puternic cu vechile contracte, unde tarifele ajungeau la doar câțiva lei pe metru pătrat.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
